Majoritatea prognozelor privind creșterea economică a Republicii Moldova făcute publice în ultimul timp sunt moderat optimiste și exclud perspectiva unui boom economic, cu o creştere a PIB-ului mai mare de 5%, în următorii cinci ani. Totuşi, se poate observa și o schimbare de accente.
În ultimii 3-4 ani, statul nu a reușit să scoată la privatizare nicio întreprindere, chiar dacă în numeroase programe şi strategii, autorităţile și-au asumat acest lucru. O astfel de situație nu ar trebui să ne suprindă, în condiţiile în care privatizarea nu a fost şi nu este privită cu ochi buni de electorat, iar rezultatele unor procese din trecut au fost (şi sunt încă) contestate şi însoţite de dosare penale. În plus, actuala putere ş-a angajat să reformeze domeniul şi să transparentizeze procesele de privatizare.
Intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a elimina treptat scutirile fiscale pentru regiunea transnistreană și de a crea un Fond de convergență, din 2026, a generat un nou val de acuzaţii din partea administrației separatiste de la Tiraspol, dar şi din partea Kremlinului, care le-a calificat drept un nou element de presiune economică şi financiară.
Un studiu elaborat de Kyiv School of Economics, dezvăluie modul în care Chișinăul ar putea deveni partener strategic pentru reconstrucția Ucrainei după încheierea războiului declanșat de Rusia şi scoate în evidenţă oportunitățile de implicare a Republicii Moldova prin infrastructură, logistică și cooperare economică regională.
Un atac al Rusiei din 7 martie 2026, asupra hidrocentralei de la Novodnistrovsk din Ucraina a dus la poluarea apelor râului Nistru cu produse petroliere şi posibil cu alte substanțe toxice.
Turbulențele de pe pieţele globale energetice, financiare şi din lanţurile logistice provocate de războiul Statelor Unite și Israelului cu Iranul, precum și amplificarea ulterioară a conflictului în regiune, au impact direct şi în Republica Moldova.
O întreagă campanie informaţională, prin care se încearcă a pune la îndoială politica tarifară din sistemul energetic şi gazier, poate fi observată, începând cu sfârșitul anului trecut.
Anul trecut datoria de stat internă şi externă a Republicii Moldova a înregistrat o creştere cu circa 11,38 miliarde lei. Pe 31 decembrie 2025 soldul datoriei de stat a constituit 132,78 miliarde de lei, la valoarea nominală.
În ultima lună a anului trecut cele trei instituții financiare implicate în furtul miliardului (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) nu au achitat nici-un leu, plată aferentă rambursării creditelor de circa 14 miliarde de lei, acordate acum 11 ani de Banca Naţională a Moldovei (BNM), cu garanţia statului (Guvernele Leancă şi Gaburici).
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
După scandalul declanșat în noiembrie a.c., ca urmare a ratării de către Guvernul Republicii Moldova a două tranşe de circa 170 de milioane de dolari (2,9 miliarde lei) din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), vizita unei echipe a FMI, şi mai ales concluziile acesteia, au generat un interes sporit.
De mai mulţi ani autorităţile încearcă să reformeze sectorul întreprinderilor de stat, cu scopul declarat de a le face mai eficiente şi ca să genereze profit în loc de pierderi. Cifrele din rapoarte arată că măsurile luate nu aduc încă rezultatul scontat.
Ultimele două săptămâni au fost marcate de o nouă serie de dezbateri privind situaţia din economie: de la faptul că Republica Moldova nu a primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ultima tranşă de circa 170 milioane dolari, de la discuţia dacă ţara este în recesiune economică sau nu, până la promisiunea premierului Alexandru Munteanu de a asigura o creştere economică de 7% până în anul 2028.
Deși autoritățile încearcă să ne convingă de mai mult timp că au pus capăt dependenței energetice de Moscova, descoperim cu surprindere că Republica Moldova depinde în continuare de resursele energetice livrate de ruși.
Premierul desemnat Alexandru Munteanu a prezentat echipa guvernamentală şi a publicat programul de activitate al cabinetului său, cu sloganul „UE, pace, dezvoltare”.
Premierul Dorin Recean a anunțat că se retrage din politică „din motive personale”, că nu va conduce viitorul Guvern și că nici nu va rămâne deputat în noul Legislativ.
Există un curent de opinie, promovat de adversarii integrării europene, potrivit căruia Uniunea Europeană ar avea nevoie de Republica Moldova doar în calitate de piaţă de desfacere şi ca sursă de materii prime. Ca argument ei invocă diverse date statistice publice. Să fie într-adevăr așa?
După mai mult de trei ani de muncă, Ministerul Energiei a propus o nouă Strategie energetică a Republicii Moldova, pentru o perioadă până în anul 2050. Dacă va fi adoptată, ea va deveni a cincea strategie din ultimii 30 ani. Dintre acestea nici una nu a fost însă realizată, inclusiv actuala Strategie valabilă până în 2030, care a fost adoptată de Guvernul Filat în februarie 2013.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la începutul lunii august a.c., un nou Program de stat pentru constituirea și dezvoltarea parcurilor industriale, o inițiativă calificată drept strategică menită să impulsioneze economia regională și să reducă disparitățile din teritoriu.
În august, Energocom va prelua controlul asupra infrastructurii de asigurare cu gaz a Republicii Moldova, a anunţat triumfalist, săptămâna trecută, premierul Dorin Recean.
Sfârşitul de mandat al actualei guvernări este marcat de promovarea în spațiul public a unor date statistice eronate și manipulatorii, atât de către reprezentanții puterii, cât și de către politicieni de opoziție.
În pofida creșterii alocațiilor în agricultură, afirmațiile Executivului din ultimul timp cu privire la succesele înregistrate în acest domeniu par a fi, mai degrabă, o repetiție sau o sinteză a datelor din ultimii doi-trei ani.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Prețul curentului electric a devenit, în ultimul timp, un subiect dezbătut intens în mass-media, atât de către unii politicieni, cât și de către anumite persoane oficiale. Pe de altă parte, problema cea mai mare s-ar putea să nu fie prețul curentului electric, ci, mai degrabă, riscul ca Republica Moldova să nu reușească să-și acopere integral consumul în anumite perioade ale zilei, în următoarele două-trei luni.
Preţul locuințelor în municipiul Chişinău (55-60% din toată piaţa imobiliară a Republicii Moldova) s-a dublat în perioada 2019-2024, arată datele statistice şi analizele experţilor.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Autorităţile au prezentat un nou plan de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), după mai multe tentative din ultimul deceniu de a depăși criza de la CFM. Noul plan presupune împărțirea întreprinderii în două companii care vor gestiona separat infrastructura și operațiunile cu pasageri sau marfă.
Republica Moldova elimină ultimele forme de dependenţă de gazele naturale din Federația Rusă și accelerează integrarea țării în piața energetică europeană, a anunţat pe 8 aprilie a.c., Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), după ce a adoptat o decizie prin care întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz poate rămâne fără licenţă.
Pe lângă problemele majore din sectorul agrar moldovenesc devenite deja tradiţionale cum ar fi cataclismele naturale, lipsa pieţelor de desfacere, preţurile mari la carburanţi şi chimicale, costurile mari de creditare, preţurile mici la producţia proprie, în acest an s-a mai adăugat una – pesta porcină africană.
La doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chişinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
Anul 2024 s-a încheiat cu o reducere de aproape un procent a cheltuielilor bugetului statului, comparativ cu anul precedent. În bani această reducere reprezintă aproximativ 657 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanţelor. O sumă deloc mică.
În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
