În pofida creșterii alocațiilor în agricultură, afirmațiile Executivului din ultimul timp cu privire la succesele înregistrate în acest domeniu par a fi, mai degrabă, o repetiție sau o sinteză a datelor din ultimii doi-trei ani.
Republica Moldova a înregistrat o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru, iar exporturile de mărfuri au continuat trendul negativ, diminuându-se cu 11,3% în primele patru luni ale acestui an.
Prețul curentului electric a devenit, în ultimul timp, un subiect dezbătut intens în mass-media, atât de către unii politicieni, cât și de către anumite persoane oficiale. Pe de altă parte, problema cea mai mare s-ar putea să nu fie prețul curentului electric, ci, mai degrabă, riscul ca Republica Moldova să nu reușească să-și acopere integral consumul în anumite perioade ale zilei, în următoarele două-trei luni.
Preţul locuințelor în municipiul Chişinău (55-60% din toată piaţa imobiliară a Republicii Moldova) s-a dublat în perioada 2019-2024, arată datele statistice şi analizele experţilor.
Guvernul a aprobat pe 7 mai a.c., Agenda de reforme a Planului de Creștere pentru Republica Moldova, document calificat de către autorităţi drept unul istoric „pentru dezvoltarea economică a țării și parcursului său european”.
Autorităţile au prezentat un nou plan de reorganizare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), după mai multe tentative din ultimul deceniu de a depăși criza de la CFM. Noul plan presupune împărțirea întreprinderii în două companii care vor gestiona separat infrastructura și operațiunile cu pasageri sau marfă.
Republica Moldova elimină ultimele forme de dependenţă de gazele naturale din Federația Rusă și accelerează integrarea țării în piața energetică europeană, a anunţat pe 8 aprilie a.c., Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), după ce a adoptat o decizie prin care întreprinderea moldo-rusă Moldovagaz poate rămâne fără licenţă.
Pe lângă problemele majore din sectorul agrar moldovenesc devenite deja tradiţionale cum ar fi cataclismele naturale, lipsa pieţelor de desfacere, preţurile mari la carburanţi şi chimicale, costurile mari de creditare, preţurile mici la producţia proprie, în acest an s-a mai adăugat una – pesta porcină africană.
La doar două zile de la aprobarea de către Parlamentul European a Planului de Creștere pentru Republica Moldova de 1,9 miliarde de euro, considerat drept cel mai mare instrument de sprijin din istoria țării, Guvernul de la Chişinău a schimbat ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED).
Anul 2024 s-a încheiat cu o reducere de aproape un procent a cheltuielilor bugetului statului, comparativ cu anul precedent. În bani această reducere reprezintă aproximativ 657 milioane de lei, arată datele Ministerului Finanţelor. O sumă deloc mică.
În ultimii ani diverse guverne au tot anunţat şi realizat măsuri de optimizare a numărului de angajați în sectorul public, dar impactul acestor reforme pare să fi rămas, cel puțin deocamdată, unul minor, după cum arată datele publice.
Uniunea Europeană și-a anunțat intenția de a aloca un ajutor de urgență de 30 de milioane de euro, ca prim pas pentru a sprijini Republica Moldova în soluționarea crizei energetice provocate de Gazprom, prin producerea de curent electric la Moldgres (Temocentrala electrică de la Cuciurgan). Această inițiativă a fost criticată de anumite voci la Chișinău, dar și la Tiraspol, deși din motive diferite.
Republica Moldova se confruntă cu o nouă criză energetică, cu rate ridicate de incertitudine, atât în ceea ce privește asigurarea cu resurse energetice, cât și în ceea ce ține de la valoarea facturii pe care va trebui să o plătească pentru a ieși din această iarnă.
Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizări (MDED) a anunţat lansarea de la 1 ianuarie 2025 a unui mecanism de ajutor de stat pentru investițiile din industria Republicii Moldova, pentru perioada 2025-2036, care ar urma să resuscite sectorul industrial aflat în derivă de câţiva ani.
În prag de iarnă şi cu o criză energetică ce bate la uşă, premierul Republicii Moldova, Dorin Recean a decis să îl demită pe ministrul Energiei, Victor Parlicov şi să preia temporar conducerea instituţiei.
În anii 2022-2023, Republica Moldova a atras investiții străine directe (ISD) în valoare de peste un miliard de dolari, arată datele publice, confirmate şi diverse rapoarte şi analize internaţionale, cum ar fi Investment Promotion realizat de Emerging Europe sau World investment report 2024, publicat de UNCTAD.
În primele opt luni ale anului 2024, s-a înregistrat o scădere cu peste 12% a exporturilor de mărfuri din Republica Moldova, iar o revenire în scurt timp nu este aşteptată, arată datele oficiale, deopotrivă cu ultimele prognoze ale Ministerului Economiei şi Dezvoltării Regionale şi Băncii Naţionale.
Guvernul a estimat că deficitul Bugetului Public Naţional va constitui, în 2024, circa 15,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 4,6% din Produsul Intern Brut (PIB). Un deficit bugetar peste limita admisa de lege, de 2,5%, a devenit deja o tendință specifică ultimilor ani marcați de pandemie, criza energetică și războiul din Ucraina.
Datoria de stat, externă şi internă, a ajuns în Republica Moldova, după opt luni ale acestui an, la aproape 109 miliarde de lei (circa 5,6 miliarde de euro), arată date ale Ministerului Finanţelor. O datorie nu foarte mare, dar care, analizată alături de alte date, poate fi interpretată ca un semnal îngrijorător.
Odată cu agresiunea rusă din Ucraina și reducerea, începând cu octombrie 2022, la jumătate a livrărilor de gaze de către Gazprom (care acum asigură doar necesităţile regiunii transnistrene), eforturile Chișinăului de a pune capăt dependenței energetice de Rusia s-au amplificat. Această dependență rămâne, însă, încă destul de puternică, în special în ceea ce ține de curentul electric.
De la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naţionale. Ce e nou?
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
