Donații
Veridica.ro
Acum câteva săptămâni, zeci de site-uri de știri românești — multe dintre ele respectabile — au dat, cu variații, titlul: „Comoara folosită de o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Valorează peste un milion de euro”. Citesc și eu cu interes superba poveste și o împărtășesc pe Twitter, deși ca știre mi se pare scrisă un pic confuz. Câteva ore mai târziu, primesc un apel de la un producător BBC care vrea să facă un subiect. Fiindcă omul lucrează la un buletin de știri — nu la o emisiune cu povești umane cu viață lungă — îi spun că am nevoie de un pic de timp de documentare ca să văd ce anume are nou povestea în ea, că nu mi-era clar exact în ce constă noutatea.
O știre de 20 de ani, prezentată drept noutate
Intru, ies, intru, ies pe diferite ferestre ale diferitor publicații online dintre cele mai cunoscute. Văd multă informație repetată prin copy/paste sau reformulată. Povestea e interesantă: o femeie a folosit cea mai mare bucată de chihlimbar rumanit (o formă de chihlimbar de culori întunecate, care se găsește în România), de 3.5 kilograme, drept opritor de ușă timp de zeci de ani; a avut și hoți, care i-au luat un lănțișor (în unele surse media acesta era de argint, în altele de aur), dar nu și chihlimbarul; piatra prețioasă se află acum la Muzeul Județean Buzău și are statut de tezaur. Dar nu-mi dau seama ce e nou în istorie, ce s-a întâmplat zilele astea de e în toate știrile povestea. Unul dintre articole oferă un link spre o oarecare World Record Academy, un site cu o grafică de altădată, neadaptat la telefoane și cu o engleză aproximativă care repetă cam aceeași informație de mai sus. Nu e vestita Guinness World Records / Book of Records. Ce fac?
Sun la sursă, la Muzeului Județean Buzău. „Povestea e veche de 20 de ani”, îmi răspunde Daniel Costache, directorul instituției. Pepita fusese descoperită în 1991, când a murit femeia. Moștenitorul s-ar fi gândit că ar fi piatră semiprețioasă. Experți polonezi au analizat bucata și i-au confirmat valoarea. Din anii 2000 rumanitul e la muzeul județean și a fost declarat tezaur. De atunci, nu s-a schimbat nimic. „Și eu sunt surprins să văd povestea rostogolindu-se în presă acum”, îmi spune domnul Costache. Înainte de mine, îl mai sunase doar Antena 3 CNN pentru un reportaj. Celelalte instituții nu verificaseră știrea, ci doar au preluat-o. Povestea era adevărată, doar că era veche, în timp ce ea era dată la secțiunea știri, drept noutate.
Îmi înțeleg colegii de breaslă care sunt impuși să lucreze sub cronometru, producând câteva știri pe zi, pentru a ajunge la cât mai mulți cititori și a-și asigura bugetul de publicitate din care sunt salarizați. (Admir mulți alți colegi de breaslă care își fac riguros munca). N-a luat mult să verific povestea. În cazul de față, consecințele n-au fost prea nefaste — au mai aflat câteva zeci, poate sute de mii de oameni despre chihlimbarul de Buzău. Dar, alteori, omisiunea verificării la sursă poate avea consecințe mult mai grave. Cum ar fi:
Acum câteva luni, m-a contactat un amic să mă roage să îi traduc o știre veche de cancan românească românească pentru un documentar BBC la care lucra. Știrea era bazată pe declarația supermodelului brazilian Kat Torres că aceasta ar fi fost iubita lui Leonardo DiCaprio. Până și tabloidul DailyMail, după ce a dat în mod manipulator drept adevăr spusele influencerei, a menționat, la final, că surse din anturajul lui DiCaprio infirmă povestea drept un fals. Nu toate publicațiile care au rostogolit declarația au menționat o a doua sursă. Fără intenții proaste, jurnaliștii care au preluat spusele modelului au ajutat-o pe Torres să câștige notorietate.
Influență pe care aceasta a folosit-o pentru a... trafica femei. Întâi, a vândut visul unei vieți de lux pe Instagramul său bine curatoriat. Printre fotografii cu sine în locuri frumoase, aceasta insera și sfaturi spirituale de duzină. Astfel a ajuns să vândă cursuri de dezvoltare personală. Creștinilor le spunea că aceasta aude vocea lui Dumnezeu. Celorlalți le zicea că e conectată la voci din trecut. Multe dintre femeile care au plătit pentru instructajul lui Torres erau în situații dificile. În comunicare unu-la-unu, aceasta le spunea că vocea îi dictează că ele trebuie să se despartă de partener, altfel acestora li se va întâmpla ceva rău. Le invita să locuiască cu ea și, odată prinse în plasă, le impunea să îi facă curat în casă, să facă striptease sau să se prostitueze fără să le remunereze. Acum, Torres e la închisoare în Brazilia. Puteți afla mai multe despre povestea ei în acest documentar BBC.
Dacă nu verificăm informația, ce ne distinge de propagandă?
Ca jurnaliști, este job-ul nostru să verificăm ce scriem în articolele noastre. Mai ales atunci când încrederea în mass-media e la cote scăzute. Sigur, toată lumea mai greșește. (Și BBC a confundat Bulgaria cu România într-o hartă recentă a impactului ciclonului Boris:))). Dar dacă nu verificăm, ce ne distinge de alți oameni care scriu pe net? Dacă nu verificăm, ce ne distinge de propagandă?
Dar chiar dacă nu suntem ziariști profesioniști, fiecare dintre noi este nu doar consumator, ci și producător sau diseminator de informație pe rețele de socializare. Am simțit cu toții probabil, în anumite momente, nerăbdarea de a ne da cu părerea, de a distra pentru a strânge niște inimioare și like-uri. Pentru a ne valida. De a ne poziționa drept superiori, de a ne simți puri într-o lume impură sau cu picioarele pe pământ într-o lume care o ia razna.
În plasa acestor slăbiciuni s-a prins și recentul mit al boxerei algeriene Imane Khelif de la Jocurile Olimpice, despre care au început zvonurile că ar fi transgender în urma unei descalificări de către Asociația Internațională de Box, finanțată de Gazprom, cu care Comitetul Olimpic a rupt relațiile definitiv în 2023. Despre șeful asociației oficiali SUA spun că are legături cu traficul de heroină și cu organizații criminale.
Și actorii independenți ca Torres, și armatele de agenți de influență ai Kremlinului, și proprietarii platformelor și rețelelor de socializare beneficiază de slăbiciunile noastre și de faptul că ne trăim viețile lipiți de ecrane. Prin noi, ei obțin putere. Drept consumatori de informație, atenția noastră este puterea noastră. Capacitatea noastră de analiză este puterea noastră. Răbdarea noastră este puterea noastră. Curiozitatea noastră este puterea noastră. N-avem decât să ne punem slăbiciunile în ring cu punctele forte ca să nu facem jocul altora.
