Săptămâna trecută, în spațiul public a apărut, pe neașteptate, un nou plan de pace pentru Ucraina care includea inițial 28 de puncte. Acesta a fost numit „planul Trump”, deși nu se știe exact de către cine a fost scris, existând îndoieli că administrația președintelui american este autorul lui.
Cea mai vehiculată ipoteză este că, de fapt, cele 28 de puncte i-au fost sugerate reprezentantului președintelui american pentru misiuni de pace, Steve Witkoff, de către trimisul special al lui Putin pentru negocieri cu SUA pe chestiunea ucraineană, Kirill Dmitriev.
Momentul lansării „planului Trump” nu a fost unul întâmplător, ci exact atunci când Ucraina trece printr-un grandios scandal de corupție la înalt nivel, cu implicarea persoanelor din anturajul președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Conținutul celor 28 de puncte ale „planului Trump”
Cele 28 de puncte propuse de SUA au câteva componente de bază. Cel mai important dintre ele se referă la teritorii și prevede:
- a) Crimeea, Luhansk şi Doneţk vor fi recunoscute ca teritorii rusești de facto, inclusiv de către Statele Unite;
- b) În Herson și Zaporijie linia frontului va fi înghețată la faza actuală;
- c) Rusia va renunța la alte teritorii pe care le controlează în afara celor cinci regiuni.
O altă componentă se referă la Ucraina, căreia i se confirmă suveranitatea (pct.1) și faptul că va primi garanții de securitate solide (pct.9). În schimb, efectivul forțelor armate ucrainene va fi limitat la 600 000 de militari (pct.6), iar Kievul va accepta să treacă în Constituție faptul că nu va adera la NATO (pct.7). Ucraina rămâne, însă, eligibilă pentru aderarea la UE (pct.11)
Referitor la Rusia, pe lângă teritoriile ucrainene primite, aceasta urmează să fie reintegrată în economia globală (pct.13). Planul prevede că:
- a) Ridicarea sancțiunilor va fi discutată și convenită în etape și de la caz la caz.
- b) Statele Unite vor încheia un acord de cooperare economică pe termen lung pentru dezvoltarea reciprocă în domeniile energiei, resurselor naturale, infrastructurii, inteligenței artificiale, centrelor de date, proiectelor de extracție a metalelor rare din Arctica și altor oportunități corporative reciproc avantajoase.
- c) Rusia va fi invitată să se alăture din nou G8.
Pentru asta, este de așteptat, ca Rusia să nu invadeze țările vecine (pct.3) și că va consfinți în lege politica sa de neagresiune față de Europa și Ucraina (pct.16).
Un aspect aparte în cele 28 de puncte îl reprezintă relația Rusia-NATO. Pentru ca Rusia să nu invadeze țările vecine, NATO nu trebuie să se extindă în continuare (pct.3). Pe lângă prevederea constituțională că Ucraina nu va adera la NATO, Alianța Nord-Atlantică trebuie să includă în statutul său o dispoziție potrivit căreia Ucraina nu va fi admisă pe viitor în organizație (pct.7). și că NATO este de acord să nu disloce trupe în Ucraina (pct.8). Ulterior, urmează a fi organizat un dialog între Rusia și NATO, cu medierea Statelor Unite, pentru a rezolva toate problemele de securitate și pentru a crea condiții pentru detensionarea situației (pct.4).
Garant al acestor înțelegeri ar urma să devină SUA (pct.10), care vor primi o compensație pentru aceasta. Dacă Ucraina ar invada Rusia, ar pierde garanția SUA. Iar dacă Rusia va invada Ucraina, pe lângă o reacție militară coordonată, vor fi reinstituite toate sancțiunile la adresa Rusiei și anulate înțelegerile convenite între părți. O prevedere aparte a acestor garanții arată că dacă Ucraina ar lansa o rachetă asupra Moscovei sau Sankt Petersburgului fără motiv, garanția de securitate a SUA va fi considerată nulă. Planul nu prevede, însă, sancțiuni la adresa Rusiei dacă aceasta ar lansa rachete asupra Ucrainei.
Europa (nu Uniunea Europeană) este menționată sumar în cele 28 de propuneri. Punctul 2 prevede încheierea unui acord cuprinzător și complet de neagresiune între Rusia, Ucraina și Europa, iar toate ambiguitățile din ultimii 30 de ani vor fi considerate rezolvate și că Europa va primi garanții juridice de neagresiune din partea Rusiei (pct.16). Pentru aceasta, ea (Europa, adică) va debloca fondurile rusești înghețate în băncile europene.
Reacții la „planul Trump”
După ce cele 28 de puncte ale lui „Planului Trump” au devenit publice, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a ieșit cu un discurs către poporul ucrainean în care a vorbit despre „alegerea imposibilă” pe care trebuie să o facă Ucraina între „a-și pierde demnitatea sau a pierde un partener cruzial”. În același timp, Zelenski a promis că „vom lucra pe frontul diplomatic pentru pacea noastră”.
Câteva zile mai târziu, la Geneva, au avut loc negocieri între delegația americană condusă de Marco Rubio, secretarul american de stat, și cea ucraineană în frunte cu Andrei Ermak, șeful biroului președintelui ucrainean, în urma cărora Ucraina a reușit să obțină modificarea și eliminarea din planul inițial a 9 din cele mai dureroase puncte pentru Kiev. După întrevederea de la Geneva, ambele părți au declarat că versiunea finală a planului american de pace privind Ucraina va fi convenită, în mod special cele mai sensibile puncte, în cadrul întâlnirii directe dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, care urmează să aibă loc în perioada următoare.
Uniunea Europeană, exclusă ostentativ din procesul de negocieri privind pacea în Ucraina, atât de către SUA, cât și de către Rusia, a reacționat rezervat „Planul Trump”, deși a salutat eforturile SUA de a pune capăt războiului. Într-o declarație comună ca reacție la cele 28 de puncte americane, liderii Uniunii Europene au subliniat că UE respectă cu strictețe principiul că granițele nu pot fi modificate prin forță și că este, de asemenea, îngrijorată de limitările propuse pentru forțele armate ale Ucrainei, care ar putea face țara vulnerabilă la viitoare atacuri. Totodată, liderii Uniunii Europene au subliniat că cele prevăzute în „Planul Trump” cu referire la UE și NATO necesită acordul statelor membre ale acestor organizații.
În ajunul întrevederii americano-ucrainene de la Geneva, cele trei mari puteri europene – Franța, Germania și Marea Britanie – au venit cu o contra-propunere la planul american (unul extrem de favorabil Rusiei), pentru a se ține cont de interesele Ucrainei. Deși nu avem informații exacte despre versiunea amendată a europenilor la planul american, potrivit unui document consultat de Reuters, în ea se propune ca discuțiile referitoare la teritorii să înceapă pornind de la linia de contact între părți (linia frontului), în loc de a stabili prealabil recunoașterea unor teritorii ucrainene ca fiind de facto rusești. De asemenea, europenii propun ca forțele armate ucrainene să fie limitate la 800.000 de militari „pe timp de pace”, iar aderarea Ucrainei la NATO să depindă de consensul membrilor Alianței Nord-Atlantice, consens care nu există în prezent.
În toată această perioadă, Rusia a urmărit dintr-o parte reacția Ucrainei și a statelor europene la cele 28 de puncte americane. Abordarea Moscovei a fost de nu comenta nimic atât timp cât nu a primim pe căi oficiale de la Washington un plan de pace referitor la Ucraina. Cu toate acestea, în unele declarații, oficialii ruși au venit cu aprecieri pozitive în momentul apariției în spațiului public a „planului Trump”, ca ulterior prin alte declarații să trădeze iritarea Moscovei față de intervenția europenilor în cele 28 de puncte inițiale și redactarea lor în urma negocierilor americano-ucrainene de la Geneva.
Dezvăluirea de către Bloomberg a celor două convorbiri telefonice interceptate (una între Witkoff și Iuri Ușakov, consilierul principal al Kremlinului, și alta între Ușakov și Dmitriev), purtate în luna octombrie, a dat în vileag faptul că factorul rusesc a fost implicat activ în elaborarea „planului Trump”, lucru care l-a decredibilizat. În aceste condiții, președintele rus Vladimir Putin a decis să iasă la rampă pentru deturna negocierile privind pacea în Ucraina. Aflat într-o vizită la Bishkek, în Kârgâzstan, Putin a declarat că „atunci când trupele ucrainene vor părăsi teritoriul ocupat, doar atunci vor înceta ostilitățile militare”. De asemenea, liderul de la Kremlin a mai afirmat că „nu are sens să semnezi documente cu actuala conducere ucraineană, deoarece aceasta este nelegitimă”.
Concluzii
Conspirația diplomatică a rușilor, prin cele 28 de puncte americane, a avut drept scop ca Rusia, „cu mâinile” SUA, să obțină de la Ucraina, în schimbul unor garanții abstracte de securitate și a viitorului european, următoarele lucruri:
- cedarea completă a Donbasul (regiunile Donețk și Luhansk);
- reducerea dimensiunii armatei;
- renunțarea, prin modificarea constituției, la obiectivul aderării la NATO.
Aceste puncte cheie nu o singură dată au fost declarate în trecut de către Rusia drept condiții de bază pentru a opri invazia militară în Ucraina, condiții pe care Kremlinul încearcă în continuare „să le vândă” cu îndârjire americanilor în negocierile privind atingerea păcii. Poziția Moscovei este ca, împreună cu Washingtonul, eliminând din ecuație statele europene, să convină asupra viitorului Ucrainei. Această abordare este alimentată parțial de abordarea tranzacțională a relațiilor internaționale de către administrația Trump.
Pericolul pe care îl reprezintă acest mod de a pune capăt unui război constă în faptul că el încalcă flagrant normele dreptului internațional care au fost adoptate după al doilea război mondial. De fapt, este forma din secolul al XIX-lea de a încheia un conflict, când statele mari decid între ele soarta celor mai mici, deseori impunându-le condiții umilitoare (cum ar fi limitarea potențialul militar și impunerea unor condiții în politica externă).
Pentru moment, conspirația diplomatică rusă a fost zădărnicită, dar Moscova încă o dată a trimis un semnal foarte clar pentru comunitatea internațională: ori pace în condițiile noastre, ori continuăm războiul. Cea ce înseamnă că Rusia nu are de gând să se oprească, iar orice garanții de pace și asigurări de securitate oferite de către Moscova trebuie considerate nule de către Europa.
