Întârzierea semnificativă a lucrărilor de construcţie a staţiei electrice Chişinău, care a dus la o nouă amânare a dării în folosință a liniei electrice aeriene Vulcăneşti–Chişinău, nu este singura problemă majoră pentru Ministerul Energiei, întreprinderea de stat Moldelectrica şi Cabinetul de Miniştri.
Tranşă de 157 milioane de euro, amânată
Doi membri ai Guvernului: ministra Finanțelor, Victoria Belous, şi ministrul Energiei, Dorin Junghietu, au anunţat că tergiversarea lucrărilor la linia electrică Vulcănești–Chișinău a amânat debursarea unei noi tranșe din Planul de creștere pentru Republica Moldova, finanțat de Uniunea Europeană.
Fostul premier Ion Sturza susţine într-o postare pe pagina sa că plata aferentă acestui jalon a fost amânată pentru 2027. Totodată, el acuză autorităţile că nu ar vrea să spună clar „câți bani sunt în joc”.
„Judecând însă după structura Agendei de Reforme, cred că putem vorbi despre o sumă de câteva milioane de euro, posibil până la zece milioane. Astăzi, când ne întrebăm din ce bani va fi finanțată noua lege a salarizării, suma nu este deloc de neglijat”, estimează Ion Sturza.
Despre valoarea următoarei tranşe pe care urma să o primească Republica Moldova în luna septembrie s-a vorbit încă de acum o lună: este vorba despre 157 de milioane de euro, adică peste trei miliarde de lei — o sumă deloc neglijabilă.
Suma a fost anunţată anterior, inclusiv la întrevederea din 24 iulie a.c. a premierului Vasile Tofan cu directorul general pentru Extindere și Vecinătatea Estică al Comisiei Europene, Gert Jan Koopman, cu menţiunea „în cazul unei evaluări pozitive din partea Comisiei Europene”.
Totuși, amânarea nu înseamnă pierderea definitivă a banilor. „Acești bani din fondul de creștere reprezintă o tranșă care va fi livrată Republicii Moldova. Ei vor ajunge în bugetul țării după ce se va confirma că această linie este gata. Faptul că linia a suferit anumite întârzieri până în acest moment nu anulează posibilitatea ca banii să ajungă în bugetul statului”, a declarat Dorin Junghietu în cadrul unei emisiuni la postul Realitatea.
Cu toate acestea, amânarea are numeroase alte implicaţii de ordin politic, socio-economic, dar şi de imagine — fapt remarcat şi de fostul premier Ion Sturza.
Moldova a ratat o finanţare de 3,5 milioane de euro de la Banca Mondială
Pe lângă amânarea tranşei de la UE, din cauza tergiversării lucrărilor la staţia electrică Chișinău, Guvernul Republicii Moldova a ratat şi primirea unei tranşe de 3,5 milioane de euro (circa 70 de milioane de lei) de la Banca Mondială. Aceasta era inclusă în Proiectul de dezvoltare a sistemului electroenergetic (PDSE), prin care este finanţată construcţia liniei şi a staţiilor electrice.
În procesul-verbal al şedinţei din 12 august 2026 a Comitetului interministerial pentru planificare strategică, condus de premierul Vasile Tofan, este menționată „anularea sumei de 3,5 milioane EUR din finanțarea acordată”.
Astfel, se pare că încercările Ministerului Energiei şi ale altor instituţii de stat de a negocia o extindere cu 6 luni (până la 31 decembrie 2026) a perioadei de implementare a Proiectului de dezvoltare a sistemului electroenergetic au eşuat.
Moldelectrica rămâne fără sediu şi fără sistem nou de dispecerizare
Conform datelor Băncii Mondiale, suma de 3,5 milioane de euro era planificată în cadrul PDSE pentru finanţarea Componentei 3. Aceasta prevedea consolidarea Sistemului de Dispecerizare și Măsurare a Energiei Electrice (SCADA/EMS/MMS) şi un nou sediu pentru întreprinderea de stat Moldelectrica. Sistemul SCADA/EMS folosit în prezent este învechit, fiind utilizat în ultimii 10 ani, și necesită actualizare.
„Proiectul a planificat modernizarea software-ului SCADA/EMS și achiziționarea echipamentelor necesare, inclusiv videowall, stații de lucru și echipamente de telecomunicații. Mai mult, proiectul ar urma să modernizeze software-ul MMS și să achiziționeze contoare moderne pentru punctele de transmisie”, precizează Banca Mondială într-un raport din iunie 2026.
Potrivit instituţiei financiare, implementarea proiectului a fost întârziată drastic, iar achizițiile sunt încă în curs de discuție — „ceea ce ar fi dus la o perioadă de implementare pentru această activitate de încă 12–18 luni”.
„Din perspectiva dispecerizării și operării sistemului energetic, relocarea propusă ar crește securitatea și ar permite operarea modernă a sistemului energetic, în timp ce centrul de dispecerizare existent va continua să servească drept rezervă”, menţiona Banca Mondială.
Ridică mari semne de întrebare faptul că nu s-a reuşit construcția unei noi clădiri centrale pentru Moldelectrica, care să găzduiască noul Dispecerat Central, mai ales că despre acest lucru se vorbea încă din perioada 2018–2019, fiind identificată şi locaţia.
„Această subcomponentă a întâmpinat întârzieri persistente pe parcursul implementării proiectului, determinate de schimbarea priorităților instituționale din cadrul companiei. Nu s-au înregistrat progrese semnificative în implementare, ceea ce a dus la eliminarea acestei activități ca o acțiune adecvată”, afirmă Banca Mondială.
Cine este vinovat?
Amânarea inaugurării, pe 27 august 2026 (de Ziua Independenței), a „Liniei independenţei energetice” implică deja căutarea vinovaţilor şi ar putea duce la demisii.
Ion Sturza indică și locul unde ar trebui să fie căutați aceștia: Unitatea de Implementare a Proiectelor Energetice din Moldova (UCIPE/MEPIU). Cu toate acestea, nimeni de la MEPIU nu a promis darea în folosință a liniei înainte de alegerile parlamentare din 2025, așa cum au făcut fostul premier Dorin Recean și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.
În realitate, unul dintre factorii principali ai acestor tergiversări este cel politic. Nu este exclus nici sabotajul din interior sau exterior, mai ales că proiectul nu este privit cu ochi buni de Rusia și de separatiștii din regiunea transnistreană.
Surse din cadrul Guvernului susţin că la Centrul Naţional Anticorupţie şi la Procuratura Generală se lucrează intens la acumularea de probe pentru iniţierea unui proces penal. Acesta vizează atât stabilirea vinovaţilor pentru tergiversarea livrărilor de utilaje și a lucrărilor de instalare, cât şi eventualul abuz de serviciu din partea unor factori de decizie de la Ministerul Energiei. Prejudiciul material este estimat deocamdată la câteva sute de mii de euro.
Astfel, chiar şi după ce „Linia independenţei energetice” va fi dată în folosință, vom mai auzi despre ea — şi nu întotdeauna de bine. Din păcate.
NOTĂ: Linia Vulcănești–Chișinău, supranumită „linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și formează o legătură strategică între sudul și centrul Republicii Moldova. Proiectul este finanțat de Grupul Băncii Mondiale și realizat de Guvern, prin Ministerul Energiei și UCIPE/MEPIU. Beneficiarul proiectului este Întreprinderea de Stat Moldelectrica.
