Alexandru Arcuș e unul din muzicienii de prim rang, dar care dincolo de amprenta calității, o mai are și pe cea de rebel. Și-a abandonat studiile la Conservator, pentru că Anatol Ștefăneț, care l-a pescuit de foarte tânăr, l-a îmbolnăvit de jazz, oferindu-i altă perspectivă asupra viitorului. Și mai departe (de școala clasică) a mers alături de Alex Calancea în nebuniile muzicale propuse de acesta. A venit apoi o zi când a pus subit un punct și a trecut Prutul. De atunci, pentru scena de acasă Arcuș a rămas un saxofonist și flautist râvnit, dar cumva pierdut.
În ultimii opt ani, artistul Ghenadie Popescu, angajat al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală de la Chișinău, își petrece aproape tot timpul într-o încăpere îngustă, unde realizează un proiect inedit: un film de animații, după model vechi, cadru cu cadru, despre deportările staliniste din Republica Moldova. Această muncă o face doar din banii săi, refuză să „cerșească sponsorizări” și presupune că ar putea încheia filmul peste alți zece ani. Veridica.md a încercat să afle ce l-a determinat pe acest om să-și sacrifice viața pentru o astfel de idee.
Vor munci roboții în locul nostru și vom primi un venit minim garantat sau vom deveni sclavii inteligenței artificiale (IA)? Vor face roboții artă, iar noi — curățenie? Pentru o perspectivă despre cum se văd lucrurile din interiorul industriei, am apelat la Alexandru Voica, român stabilit în Anglia, care a început ca inginer, participând la elaborarea chipurilor instalate în bazele de date folosite în IA, iar acum a trecut la comunicare și guvernanță corporativă.
Republica Moldova își va continua linia de politică externă axată pe securitate, pace și integrare europeană odată cu numirea noului său ambasador la Kiev, a declarat Victor Chirilă, înainte de preluarea mandatului de șef al misiunii diplomatice a Republicii Moldova în Ucraina. Într-un interviu pentru Veridica, Victor Chirilă a spus că tranziția de la postul de ambasador la București la cel de la Kiev reprezintă „o continuitate” a activității sale diplomatice și a subliniat că o prioritate-cheie a mandatului său va fi menținerea și aprofundarea climatului de încredere dintre Chișinău și Kiev, pe care l-a descris ca fiind în prezent la cel mai înalt nivel. Diplomatul a mai precizat că un alt obiectiv rămâne crearea condițiilor necesare pentru ca Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene.
Născută într-o familie cu nume notorii în cultura națională, era firesc să se ancoreze în lumea artelor. Străbunicul ei, Alexandru Fedco, e omul care a dat naștere emblematicului festival „Mărțisor”, a fost primul director al Filarmonicii de Stat. Bunicul ei, Boris Conunov, e un regizor de film de referință, iar Alexandra Conunova e violonista care și-a asigurat prin forță, carismă și talent prezența pe scene mari ale lumii, în compania unor orchestre simfonice de prestigiu și colaborări cu elitele muzicii clasice mondiale.
Cheltuielile pentru realizarea unui film în România costă tot atât cât investițile anuale ale Republicii Moldova în cinematografie. Teatrele noastre beneficiază de subvenții de peste zece ori mai mari decât filmul. Suntem unica țară din spațiul ex-sovietic, care nu și-a recuperat originalele filmelor din Rusia, iar arhiva noastră cinematografică pare a fi sorită pieirii. Sunt câteva dintre lucrurile despre care a relatat, în cadrul unui interviu pentru Veridica, directoarea Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din Republica Moldova, Valentina Iusuphodjaev.
Ilona Stepan e o figură inedită în peisajul cultural autohton. Dirijoarea Capelei Corale ”Doina” a Filarmonicii Naționale, tot ea, prim-dirijor al Corului Național de Cameră de la Sala cu Orgă. Tot Ilona Stepan acum mulți ani crease trupa Univox, un proiect vocal polifonic care fascina. Asta se întâmpla într-o perioadă când muzica pop și fonograma dominau scena categoric. Diferită nu doar în abordarea muzicală, ci și ca ținută, filosofie, imagine, Ilona Stepan mereu a părut și a și fost o piesă a elitei culturale, muzicale și mondene a Chișinăului.
Pe parcursul a zeci de ani, soluționarea conflictului transnistrean nu a reprezentat un interes primordial pentru Chișinău, iar unii înalți demnitari s-ar fi ales cu venituri fabuloase din schemele oculte implementate de regimul separatist. Astăzi însă este momentul propice pentru reintegrarea țării, care poate avea loc în cel mult șapte ani, dacă autoritățile constituționale vor da în sfârșit dovadă de voință și maturitate politică. Declarațiile au fost făcute de ex-vicepremierul pentru Reintegrare, George Bălan, în cadrul unui interviu pentru Veridica.
Lansat recent, romanul lui Dan Alexe ”La apa morților” oferă spațiu pentru o plonjare adâncă în lumea comunismului românesc. Ca în cele mai pitorești zone subacvatice, zona satului Rămăieni din Bărăgan, încercuit de linia orizontului percepută ca ”apa morților” e locul populat de personaje inedite care oferă densitate și dinamică lumii în care crește și se constituie ca personalitate personajul principal.
Danemarca își intensifică cooperarea militară și de securitate cu Republica Moldova, pe fondul amenințărilor hibride ale Rusiei în Europa, a declarat Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, Søren Jensen, într-un interviu pentru Veridica.
Igor Cobileanski e cineastul care în 2025 contabilizează trei premiere de film. Serialul „Plaha”, care a generat emoții multiple, lungmetrajul „Comatogen” și „Nebunul”, un film de metraj mediu. Povești absolut diferite, de consistență impresionantă, cu personaje fabuloase și toate acestea recreează profilul cinematografic al regizorului, perceput de cele mai dese ori ca fiind un regizor al comediilor dramatice.
Relatările lui Ion Iovcev despre cei 30 de ani în care a condus Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol parcă ar fi desprinse dintr-un thriller, pe care el, de fapt, l-a și relatat în cartea sa, „Ostatic în propria țară”. Mai bine zis, viața sa deconspiră o istorie mai puțin cunoscută a Republicii Moldova și interesul ascuns al Chișinăului față de conflictul transnistrean. Chiar și în interviul de mai jos, pentru Veridica, Ion Iovcev răspunde la mute întrebări prin exemple cutremurătoare din propria sa experiență.
Realismul socialist și-a lăsat amprenta asupra metodelor de inducere în eroare a opiniei publice, cu care operează până astăzi Kremlinul. Scriitorii propagandiști nu pot promova falsuri pe picior egal cu presa și rețelele sociale, datorită cititorilor, care le declară vot de blam. Gândirea politic corectă nu ar trebui să ne sperie, pentru că nu este obligatorie în UE. Sunt opiniile scriitorului Alexandru Vakulovski, autorul cunoscutului roman „Pizdeț”, în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Dumitru Crudu e unul din cei mai prolifici scriitori basarabeni. Și abil se manifestă pe mai multe dimensiuni literare, fiind un poet care contează, un dramaturg montat și un romancier ale cărui cărți se vând ca pâinea caldă.
„Aicea-i și raiul și iadul”, cea mai recentă carte a scriitoarei Paula Erizanu este un mozaic impresionant de destine ale basarabenilor. Prin această carte Republica Moldova își relevă complexitatea, culoarea, dimensiunea potențialului uman și cultural. Oferă istoria din perspectiva umană și, la fel, poate fi considerată un studiu antropologic. Despre noua sa carte, cu Paula Erizanu, într-un interviu pentru Veridica.
Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Paun Rohovei, afirmă că Rusia a desfășurat un război informațional intens și agresiv în Republica Moldova, dar amploarea acestuia „a avut un efect invers”, determinând tot mai mulți cetățeni să conștientizeze manipulările și scopurile Moscovei.
Chișinăul ar putea ajuta Kievul să-și continue împreună parcursul european. De această părere este expertul Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, care a relatat în cadrul unui interviu pentru Veridica despre perspectivele Chișinăului în cadrul negocierilor de aderare care ar urma să dureze până la începutul anului 2028.
Republica Moldova va semna Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană până în anul 2028, deși are mai multe restanțe, îndeosebi la capitolele economie și reforma justiției. Voturile lui Șor au fost redirecționate către partidul „Democrația Acasă”, iar Blocul Patriotic ar fi trebuit să fie exclus din cursa electorală, pentru că este condus de agenți ai unui stat străin. Sunt opiniile analistului politic Victor Ciobanu care, într-un interviu pentru Veridica.md, a vorbit despre rezultatele scrutinului parlamentar din 28 septembrie a.c.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real, scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului, instrumentele de presiune la îndemâna Kremlinului și implicațiile pentru strategiile NATO și UE - de la incidente la frontieră și atacuri cu drone până la migrație și presiune cibernetică
Tot mai aproape de sărbătorile naționale, revenim la întrebarea de esență: cine suntem noi, ce am ajuns și dacă ales noi drumul, sau am mers pe cel impus de alții.
Romanul „Insomnia” al scriitorului și jurnalistului Val Butnaru, despre care vorbim într-un interviu pentru Veridica, deschide colecția KMZero a Editurii ARC dedicată poveștilor de dragoste scrise de prozatori români.
Într-un interviu acordat Veridica, Cosmin Dinescu, șeful primei Misiuni civile din cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene care beneficiază de un mandat dedicat combaterii amenințărilor hibride, vorbește despre pericolele care amenință Chișinăul în prag de alegeri parlamentare.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Pe 6 iulie s-au împlinit 76 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări sovietice din Basarabia. Am discutat despre particularitățile deportărilor sovietice cu istoricul Octavian Țîcu, într-un interviu pentru Veridica.
Lucia Elekr a locuit timp de douăzeci de ani în Gaza și a fost evacuată în Moldova natală în prima lună din războiul dintre Israel și Hamas, în noiembrie 2023.
Showbizul din Republica Moldova a fost completat în acest an cu încă un festival – „Născut în Moldova”. Discutăm, într-un interviu pentru Veridica.md, cu Roman Burlaca, fondatorul grupului BRMG, organizatorul festivalului „Născut în Moldova”.
Ministerul Culturii a lansat în 2025 Programul Național „Acces la Cultură” – o inițiativă ambițioasă, cu un buget de 50 milioane de lei, menită să susțină viața culturală în comunitățile din afara marilor orașe. Programul își propune nu doar să finanțeze activități culturale diverse, ci să construiască punți între generații, să încurajeze implicarea civică prin artă și să redea demnitatea actorilor culturali din teritoriu. Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Culturii, Andrei Chistol, e unul dintre principalii arhitecți ai acestui program și promotor al descentralizării culturale în Republica Moldova. Discutăm cu Andrei Chistol, într-un interviu pentru Veridica, despre provocările în procesul de implementare și motivele pentru care cultura nu este doar o chestiune de identitate, ci și una de dezvoltare.
Criza iarăși ia proporții în stânga Nistrului, după ce, pe 6 iunie a.c., au fost sistate livrările de gaze la stațiile PECO și a fost întreruptă furnizarea apei calde în orașele din regiune, iar, acum două zile, Tiraspolul a reintrodus starea de urgență în economie. Cu toate că sectorul social este aproape la pământ în enclava separatistă, unde oamenii de rând nu-și mai primesc salariile și devin șomeri, această situație reprezintă o posibilitate inedită pentru reîntregirea Republicii Moldova care însă nu este folosită din cauza că în curând vom avea alegeri. Este opinia lui Alexandru Flenchea, cofondator al Asociației „Inițiativa pentru Pace” și ex-vicepremier pentru Reintegrare care și-a explicat acest punct de vedere în cadrul unui interviu pentru Veridica.md.
Republica Moldova va continua să fie o prioritate în politica externă a Germaniei, în contextul noii coaliții de guvernare CDU-SPD, a declarat ambasadoarea Germaniei la Chișinău, Margret Uebber, într-un interviu acordat portalului Veridica. Ambasadoarea a subliniat că guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz consideră războiul din Ucraina și ambițiile expansioniste ale Rusiei drept principalele amenințări la adresa securității europene, iar apărarea Ucrainei este văzută de Germania ca parte integrantă a apărării Republicii Moldova. De asemenea, Rusia este percepută ca principală sursă de interferență în procesul electoral din R. Moldova, prin propagandă, dezinformare și influențe în regiuni precum Transnistria și Găgăuzia. Ambasadoarea subliniază importanța educării cetățenilor pentru a recunoaște dezinformarea și necesitatea unor instituții puternice pentru a contracara aceste amenințări.
Recent a lansat o nouă carte. ”M-a făcut mama existențialist” este un hibrid care însumă confesiuni delicate, memorii copleșitoare și un jurnal al unor gânduri tăioase. După o carieră jurnalistică de proporții, deschizând jurnalul nu vei afla prea multe din culisele acestei profesii a lui Constantin Cheianu. Ca mai în toate scrierile sale, indiferent de gen, procesele vizează subteranele lumii culturale, dar mai ales, capcanele, dilemele, traumele și constituirea eului. Despre toate acestea și nu numai, Constantin Cheianu vorbește într-un interviu pentru Veridica.
Nu a făcut parte din niciun partid, nu a ocupat nici funcții publice până acum 10 ani. Deținea cea mai mare fabrică de mobilă din regiunea găgăuză și nu se plângea de nimic. Dar, în 2015, drumurile pline de gropi din Comrat l-au pus pe gânduri și și-a propus să facă ordine în oraș. În același an, a devenit primar al Comratului și ocupă această funcție până în prezent. Deși se declară un pro-european convins, găgăuzii au încredere în el. Este vorba despre Serghei Anastasov, primarul de Comrat, care explică pentru Veridica cum se întâmplă acest lucru, ce vrea Rusia de la autonomia găgăuză și cum oamenii lui Șor cumpără la greu voturile în regiune.
A traversat Atlanticul pentru cercetarea sa despre impactul intergenerațional al represiunilor sovietice. A fost în Găgăuzia de zeci de ori, însă la Paris niciodată. Învață și vorbește atât româna, cât și rusa. Doctorandă la prestigioasa universitate americană Princeton, Isabelle DeSisto cercetează felul în care experiențele foametei sau ale deportărilor în familie au influențat opțiunile politice ale urmașilor. Cum și de ce a ajuns să documenteze Republica Moldova și aflați în interviul de mai jos.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
