Moldovenii au scăpat de cheltuielile pentru roaming. Regiunea transnistreană intră în 2026 cu aceleași probleme legate de asigurarea cu gaze. Vladimir Andronachi a reușit să petreacă Crăciunul acasă, dar a fost întors în penitenciar. O altă condamnare importantă și o altă fugă în Transnistria. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Victoria răsunătoare a Partidului Acțiune și Solidaritate în alegerile parlamentare din 28 septembrie este evenimentul ce caracterizează în mod definitoriu, din mai multe unghiuri, anul politic 2025 în Republica Moldova.
Republica Moldova a trecut în anul ce se încheie de una dintre cele mai turbulente perioade din ultimii zece ani, iar toate speranțele sunt că 2026 va fi mai bun.
Anul politic 2025 a fost unul intens pentru Republica Moldova și, totodată, a fost unul extrem de important pentru evoluția politică a celui de-al doilea stat românesc. Cu siguranță, evenimentul central al anului au fost alegerile parlamentare din 28 septembrie care au încheiat un ciclu electoral din mai multe scrutine succesive – localele din 2023, referendumul pentru integrarea europeană și prezidențialele din 2024. În mod surprinzător, rezultatul parlamentarelor din septembrie a fost unul neașteptat de bun pentru partida proeuropeană de la Chișinău.
Spitalele din Republica Moldova vor beneficia în 2026 de o finanțare de până la 8,9 miliarde de lei, o creștere constantă a finanțării sectorului spitalicesc în ultimele două decenii.
Agenția Servicii Publice scapă de o penalitate de 100 de milioane de lei, care își are originea într-o schemă pusă pe picioare de Vladimir Plahotniuc.
Anul 2025 e pe sfârșite, milioane de oameni, ucrainenii în primul rând, și-au dorit ca Trump să poată opri războiul și să obțină premiul Nobel pentru pace.
După scandalul declanșat în noiembrie a.c., ca urmare a ratării de către Guvernul Republicii Moldova a două tranşe de circa 170 de milioane de dolari (2,9 miliarde lei) din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), vizita unei echipe a FMI, şi mai ales concluziile acesteia, au generat un interes sporit.
Alegerile parlamentare au fost de departe cel mai important eveniment politic al anului 2025 care, de fapt, a cimentat drumul european al Republicii Moldova spre UE. Dacă ar fi să aplicăm o analiză economică de tip SWOT și să extrapolăm cu câteva elemente de strategie militară, ne-am apropia de următorul tablou care ne-ar putea da o imagine aproximativă a ceea ce s-a făcut în Republica Moldova în 2025 și ce am putea face mai bine în 2026.
A început audierea martorilor apărării în dosarul Frauda Bancară. Martorii aduși de avocații oligarhului Vladimir Plahotniuc reproduc în mare versiunea lui Ilan Șor despre cum a fost furat miliardul din sistemul bancar. Finul lui Vladimir Plahotniuc, Andrian Candu, unul dintre acești martori, este vizat în mai multe cauze penale. Transnistria începe anul 2026 cu o nouă stare de urgență în domeniul economic din cauza dificultăților pe care le întâmpină Rusia în a plăti pentru livrarea de gaze malulului stâng al Nistrului.
Noua strategie de securitate națională a Statelor Unite, publicată la începutul lunii decembrie a.c., reflectă abordarea „America First”, politică adoptată de către Casa Albă încă din prima zi a mandatului președintelui Donald Trump.
Primesc un mesaj de la un coleg cu care ne cunoaștem de mult timp: Republica Moldova „nu a mai fost niciodată atât de polarizată”, îmi scrie el, dând vina, în primul rând pe politicienii „de la putere și din opoziție”, apoi pe influența propagandei ruse. Ca să depolarizăm și să consolidăm societatea trebuie să le cerem politicienilor să întreprindă măsuri de „corectare” a situației, consideră colegul meu.
2025 a fost un an diferit pentru vinul Moldovei. Nu neapărat mai ușor, nu neapărat mai spectaculos în sticlă, dar cu siguranță mai vizibil, mai asumat și mai greu de ignorat. A fost anul în care Republica Moldova nu s-a mai limitat la a participa la marile conversații ale lumii vinului, ci le-a și găzduit.
Presa regională a relatat săptămâna trecută, citând o investigație a publicației Zona de Securitate, despre sancțiunile aplicate de către autoritățile ucrainene unor companii care aparțin oligarhului transnistrean Viktor Gușan, cel care controlează regimul separatist pro-rus de la Tiraspol.
Ce ascund așa zisele alegeri din localitățile separatiste ale Republicii Moldova, cum se explică participarea atât de anemică - 102 mii de alegători (26,01%) din circa 394 mii de alegători înscriși în listele electorale?
Sunt două târguri importante pe piața de carte românească. Ambele au loc la București. Bookfestul de la începutul verii și Gaudeamusul de la începutul iernii. În mod obișnuit la ambele participă 2-3 edituri din Republica Moldova. Acoperindu-și singuri costurile.
Președinta Maia Sandu a convocat, pe 2 decembrie a.c., Consiliul Național de Securitate (CNS), la care a fost discutat și aprobat un plan de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026-2027. Cu o zi mai devreme, oligarhul fugar Ilan Șor anunța, într-un mesaj video, că își susăendă toate proiectele sociale în Republica Moldova din cauza pretinsei persecutări a angajaților săi și a blocării fondurilor de către autoritățile de la Chișinău.
După mai bine de un sfert de secol de la semnarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind înființarea și funcționarea centrelor culturale, diplomația de la Chișinău a anunțat, pe 5 decembrie a.c., că și-a notificat colegii de la Moscova despre încheierea tuturor procedurilor interne necesare pentru denunțarea documentului.
În ciuda creșterii declarate și a afirmațiilor privind stabilitatea în timp de război, economia Rusiei post-invazie trece prin cea mai mare redistribuire a bogăției din anii 1990 încoace. În spatele fațadei de reziliență se ascunde un sistem care se bazează din ce în ce mai mult pe confiscarea de bunuri, loialitatea politică și îmbogățirea unei noi elite.
Trei milioane de lei, echivalentul a 150.000 de euro, au ridicat, joi, ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) în urma unor descinderi la Primăria Chișinău într-un dosar legat de corupție.
De mai mulţi ani autorităţile încearcă să reformeze sectorul întreprinderilor de stat, cu scopul declarat de a le face mai eficiente şi ca să genereze profit în loc de pierderi. Cifrele din rapoarte arată că măsurile luate nu aduc încă rezultatul scontat.
Se discută tot mai intens în ultima vreme despre garanțiile de securitate care îi pot fi oferite Ucrainei în cazul în care acceptă planul de pace propus de americani. Ce e de făcut dacă, după o perioadă de încetare a focului, Rusia își recapătă forța necesară, economică, financiară, militară, și atacă din nou statul ucrainean?
Săptămâna trecută, în spațiul public a apărut, pe neașteptate, un nou plan de pace pentru Ucraina care includea inițial 28 de puncte. Acesta a fost numit „planul Trump”, deși nu se știe exact de către cine a fost scris, existând îndoieli că administrația președintelui american este autorul lui.
Subiectul dependenței Uniunii Europene de medicamentele și substanțele active din Asia este unul tot mai actual, în special în ultimii cinci ani, când pandemia Covid-19 ne-a aruncat într-o nouă realitate geopolitică și economică.
Președinta Maia Sandu a lipsit de cetățenia Republicii Moldova alți cinci militari din Grupul Operațional de Trupe Ruse (GOTR).
E ciudat să vezi reacții similare din partea lui Dodon și a unor foști unioniști din mass-media lui Plahotniuc la așa-zisul „plan de pace” din 28 de puncte, atribuit lui Trump.
Toată lumea a observat diferența dintre mesajul personal al Maiei Sandu, transmis cu ocazia morții lui Ilie Ilașcu, și mesajul semnat de ea ca președintă a Republicii Moldova?
Ultimele evenimente de pe scena politică locală ne-au arătat că suntem departe de o rezoluție și liniște în societate. Guvernul Munteanu a luat decizii curajoase încă din debut, dar care inevitabil aveau să primească un răspuns pe măsură. Mai precis, este vorba despre închiderea Centrului de cultură și știință rus, adevărată oficină de spionaj și acțiuni FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference).
Eroul național Ilie Ilașcu a fost evocat pe malurile Prutului și ale Nistrului după ce a decedat pe 17 noiembrie a.c. La Chișinău și București, a fost omagiat pentru faptele sale de eroism pentru independența Republicii Moldova și pentru valorile naționale. La Tiraspol, a fost demonizat pentru că a avut curajul să lupte împotriva URSS și a regimului separatist pro-rus. Aeroportul Internațional Chișinău a preluat gestionarea depozitului petrolier pentru alimentarea aeronavelor, în acest fel fiind depășită o eventuală criză provocată de sancțiunile aplicate companiei rusești Lukoil. Vladimir Plahotniuc s-a ales cu alte 30 de zile de arest în toate dosarele gestionate de procurori. Acestea sunt subiectele reflectate în Sinteza Săptămânii de astăzi.
Ultimele două săptămâni au fost marcate de o nouă serie de dezbateri privind situaţia din economie: de la faptul că Republica Moldova nu a primit de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) ultima tranşă de circa 170 milioane dolari, de la discuţia dacă ţara este în recesiune economică sau nu, până la promisiunea premierului Alexandru Munteanu de a asigura o creştere economică de 7% până în anul 2028.
Strategia privind relațiile cu Rusia în contextul integrării europene și al intențiilor lui Putin, clar exprimate, și prin vorbe, și prin fapte, de refacere a imperiului rus, este cât se poate de simplă: se mențin toate legăturile ce nu împiedică procesul de aderare la UE și se reacționează la niște situații și probleme concrete.
În Republica Moldova s-a încheiat campania vitivinicolă 2025 sau — cum îi spun vinificatorii locali — s-a sfârșit “sezonul”. Viile intră ușor în repausul de iarnă, în crame se încheie fermentările, iar experții fac primele estimări. Pe un ton rezervat optimist, se pare că a fost un an bun pentru vinuri.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
