UE condiționează aderarea Republicii Moldova de legalizarea căsătoriilor între persoanele de același sex; dacă va adera la UE, va deveni destinația migranților din Orient; își va pierde statalitatea; va fi anexată la România; va fi nevoită să adere la NATO - sunt doar câteva dintre narațiunile false și dezinformările promovate de propaganda rusă, dar și de politicieni de la Chișinău.
Războiul din Ucraina este cea mai mare amenințare la adresa securității de pe continentul european după cel de al doilea război mondial și, totodată, este o provocare de ordin geopolitic și existențial pentru Uniunea Europeană ca proiect comunitar.
Cristian Berzan s-a născut în satul Doroțcaia, raionul Dubăsari, din stânga Nistrului, localitate aflată sub jurisdicția Republicii Moldova, dar sfâșiată de conflicte interminabile cu regimul separatist de la Tiraspol. Smuls din vârtejul intereselor geopolitice care sfâșie teritorii, desparte familii și îngheață speranțe pentru un viitor fără arma protectoare a „fratelui mai mare”, Cristian și-a găsit vocația la Iași.
Parlamentul European a programat, în plenul de la Strasbourg, marți, 8 octombrie, și miercuri, 9 octombrie, dezbaterea și votul unei rezoluții pentru întărirea rezilienței Republicii Moldova împotriva imixtiunii rusești în alegerile prezidențiale și în referendumul privind integrarea în Uniunea Europeană. Rezoluțiile Parlamentului European sunt foarte multe și nu au cum produce efecte directe. Cea referitoare la Republica Moldova are, însă, cel puțin o valoare de diagnostic politic.
La alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. vor participa 11 candidați, dintre care șase sunt reprezentanți ai unor partide politice, iar cinci s-au declarat independenți. Cum arată, însă, oferta electorală a acestor candidați? Cu ce programe au venit ei în fața alegătorilor? Iată o scurtă prezentare a programelor celor 11 candidați, în ordinea în care au fost înregistrați la Comisia Electorală Centrală.
Încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă, Vladimir Putin și oamenii săi – oficiali și propagandiști deopotrivă – au amenințat, unii voalat, alții direct, că Moscova și-ar putea folosi armele nucleare împotriva Occidentului, dacă acesta sprijină Kievul sau se trece de unele „linii roșii”, majoritatea depășite între timp.
La mijlocul lunii septembrie, președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret de creștere a personalului forțelor armate ruse de la 2,2 milioane la 2,4 milioane, 1,5 milioane dintre aceștia urmând să fie soldați activi. Această mișcare se aliniază obiectivului stabilit anterior de fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu, acum șef al Consiliului de Securitate al Rusiei, scrie Veridica.ro.
O știre importantă a trecut aproape neobservată în spațiul mediatic de la Chișinău. Este vorba despre ședinta Consiliul Suprem de Apărarea a Țării (CSAT) din 19 septembrie de la București în care Republica Moldova a avut un rol dominant în contextul unor discuții foarte importante despre securitatea regiunii.
Acum câteva săptămâni, zeci de site-uri de știri românești — multe dintre ele respectabile — au dat, cu variații, titlul: „Comoara folosită de o bătrână din Buzău ca opritor de ușă. Valorează peste un milion de euro”. Citesc și eu cu interes superba poveste și o împărtășesc pe Twitter, deși ca știre mi se pare scrisă un pic confuz.
Existența unei granițe de facto între România și Federația Rusă, sexul campioanei olimpice la box Imane Khelif și interzicerea produselor lactate și cărnii în România sunt temele poștei redacției Veridica.ro de astăzi.
Odată cu agresiunea rusă din Ucraina și reducerea, începând cu octombrie 2022, la jumătate a livrărilor de gaze de către Gazprom (care acum asigură doar necesităţile regiunii transnistrene), eforturile Chișinăului de a pune capăt dependenței energetice de Rusia s-au amplificat. Această dependență rămâne, însă, încă destul de puternică, în special în ceea ce ține de curentul electric.
Odată cu venirea lui Vladimir Putin la putere, Rusia a trecut printr-o involuție democratică profundă. La peste două decenii de când acesta se află la Kremlin, statul rus a ajuns o paria la nivel internațional, care gândește și acționează în politica externă în termeni imperialiști caracteristici secolului al XIX-lea.
Nicolae Negru e cunoscut în Republica Moldova ca un comentator politic atent al realităților de la noi. Pentru cei care citesc și părerile altora decât propriile enunțuri. Incomod și tranșant, nu prea este agreat de clasa politică. Indiferent de culoare.
Într-un magazin din Beijing, China, dau întâmplător de un vin moldovenesc. Se numește Via Matei, un Cabernet Sauvignon sec. Costă 55 yani (6.99 euro) și stă alături de un vin bordolez, pe același raft, la un preț similar.
Deși la baza apariției Uniunii Europene a stat reconstrucția economică a continentului european, distrus de ororile celui de-al doilea război mondial, proiectul comunitar a fost, totodată, o modalitate de promovare, răspândire și consolidare a valorilor democratice în Europa.
De la începutul acestui mileniu, Republica Moldova s-a confruntat deja cu opt secete severe care au avut un impact negativ sever atât asupra agriculturii, cât și asupra economiei naţionale. Ce e nou?
Republica Moldova a intrat anul trecut într-un ciclu de exerciții electorale – locale, prezidențiale și parlamentare – în urma cărora, anul viitor, ar urma să fie resetată puterea politică la Chișinău. În acest context, alegerile prezidențiale din 20 octombrie a.c. trebuie privite ca o etapă pregătitoare pentru parlamentarele ce vor avea loc în 2025.
În ultimii 25 de ani, numărul medicilor angajați în Republica Moldova a scăzut cu 20%, pe fondul unei îmbătrâniri fără precedent a personalului medical. Fără politici solide, bazate pe dovezi, Republica Moldova riscă să devină un adevărat „deșert medical”.
Republica Moldova, de la bun început și pe tot parcursul independenței sale, s-a confruntat, și încă se confruntă, cu numeroase provocări la adresa statului, printre care separatismul teritorial, războiul de pe Nistru, controlul Moscovei asupra deciziilor politice de la Chișinău, dependența energetică față de Federația Rusă, sistemul social-economic precar, instituții ale statului slabe, sistem juridic nefuncțional, elite politice cleptocratice etc. Totuși, factorii-cheie care au afectat buna funcționare a statului Republica Moldova sunt: 1) divizarea societății (clivajul geopolitic) și 2) pendularea între Est și Vest (vectorul extern de dezvoltare).
Alegerile prezidențiale din 20 octombrie se anunță unele atipice. Asistăm din nou la un spectacol de iluzionism în care personajele sunt atent pregătite pentru a intra în scena. Măștile vor cădea și actorii se vor developa după partitura pregătită de Moscova. Puzderia de candidați din zona pro-Kremlin și pro-oligarhică ar putea părea la prima vedere un haos și o dezorientare a Moscovei, dar lucrurile nu sunt atât de simple și se mizează pe o țintă pe termen scurt-mediu.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
Donații
Veridica.ro
