Un schimb de replici despre limba în care trebuie să răspundă un ministru a readus în această săptămână în centrul atenției o problemă mai veche și mai complicată a Republicii Moldova: relația dintre limba română și comunitatea rusofonă. Dincolo de controversa stârnită de cazul Anatolie Nosatîi, episodul readuce în discuție nevoia unei politici coerente de integrare a minorităților, având în vedere efortul declarat al Chișinăului de a reintegra regiunea transnistreană.
Nu știu cum vouă, dar mie, stimați cititori, îmi lipsesc comentariile Mariei Zaharova, după ce Putin a eliminat din campania electorală parlamentară din Rusia singurul partid – Iabloko - care pledează „pentru pace și libertate”, cerând oprirea războiului din Ucraina.
Singur, fără a fi însoțit de consilier sau de ministra Finanțelor, Victoria Belous, premierul Vasile Tofan, a prezentat joi, 6 august a.c., principalele prevederi ale viitoarei reforme fiscale (proiectul politicii fiscale pentru anul 2027), document ce urmează să intre în consultări publice.
Vizita unor reprezentanți ai regimului taliban la Chișinău a declanșat primul test major de politică externă pentru noua guvernare, într-un moment în care Republica Moldova negociază cu Uniunea Europeană Clusterul 6 – Relații externe. Tot în aceeași săptămână, Executivul a prezentat noua politică fiscală și a avertizat asupra riscurilor generate de criza energetică și seceta hidrologică. Acestea sunt cele trei subiecte pe care le vom analiza în Sinteza Veridica din această săptămână.
Premierii Munteanu și Tofan au fost desemnați pentru experiența lor în mediul investițional, în ideea creșterii economice a Republicii Moldova. Dar cum poate crește standardul de viață al cetățenilor? Cum poate Republica Moldova să devină mai competitivă în economia globală?
Opoziția își vine în fire după eșecul spectaculos și foarte dureros suferit în alegerile parlamentare din 2025 și reușește, trebuie să recunoaștem, să aplice, din când în când, lovituri sensibile guvernării PAS. Cazul MoldATSA și salariile „disproporționate” din domeniul public e unul din exemplele cele mai convingătoare, departe de a se fi încheiat. Dar aceeași opoziție generează și multă informație care nu se confirmă, alarmă falsă, lovituri nejustificate, furie meschină, sterilă, în demersurile anti-PAS, cum a fost de exemplu cazul cu „anularea” concertului de Ziua Limbii Române.
Guvernul Vasile Tofan a fost aruncat în foc înainte să se apuce de treabă. Nu a primit nici tradiționalele 100 de zile de grație. La o săptămână de la învestire, Republica Moldova a intrat în alertă energetică și hidrologică: stocurile comerciale de motorină au coborât vertiginos, iar 53 de stații de combustibili nu mai aveau motorină. Pe de altă parte, nivelul Nistrului a scăzut abrupt rapid în condițiile în care știm că 80% din apa potabilă a Republicii Moldova provine din acest fluviu.
Parlamentul de la Chișinău a votat, pe 21 iulie a.c., noul guvern, în frunte cu premierul Vasile Tofan, și programul acestui cabinet de miniștri. Programul respectiv, intitulat „Economie europeană, stat eficient”, are 147 de pagini. Obiectivul său strategic este aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană până în anul 2030. Programul are patru compartimente: 1) Viziunea – ambiția pentru Moldova; 2) Realitatea de la care pornim – provocări structurale; 3) Cinci priorități ale guvernării; 4) Politici sectoriale.
Săptămâna a fost marcată de două subiecte cu impact major asupra economiei Republicii Moldova. În sectorul energetic, autoritățile au anunțat accelerarea reorganizării celor 12 întreprinderi de distribuție ale SA Moldovagaz, prezentând reforma drept o soluție pentru eficientizarea cheltuielilor și pentru o eventuală reducere a tarifului. Totuși, specialiștii și sursele consultate de Veridica atrag atenția că efectele asupra tarifelor vor fi minime, iar implementarea depinde inclusiv de acordul cu Gazprom. În paralel, justiția a pronunțat o condamnare importantă în dosarul Băncii de Economii, la 14 ani de la încheierea mandatului inculpatului principal, fostul președinte al instituției falimentate, Grigore Gacikevici, care a fost condamnat la 13 ani de închisoare.
În Rusia, cuvântul scris a ocupat întotdeauna un loc special. O țară care i-a dat lumii pe Pușkin, Tolstoi și Dostoievski și-a construit o mare parte din identitate în jurul limbii sale — și tocmai de aceea limba nu a fost niciodată neutră din punct de vedere politic. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică. Politica în sine nu este nouă. Ceea ce este nou este transformarea ei începând cu februarie 2022.
Incredibil: Putin e dispus să împartă prada teritorială ucraineană cu Polonia, Ungaria și România. El provoacă aceste țări să-și revendice teritoriile ocupate de armata roșie, anexate de Uniunea Sovietică și incluse în componența RSS Ucrainene, în anii 1939-40. Acest lucru vorbește despre impasul și disperarea extremă a președintelui rus în al cincilea an de război, care a crezut în mod stupid că va ajunge la Kiev „în 2-3 zile”, atunci când a pornit iraționala, anacronica „operațiune militară specială” în Ucraina.
Săptămâna trecută, Ungaria a blocat deschiderea grupurilor de capitole („clustere”) 2 și 3 din negocierile de aderare la Uniunea Europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova. Știrea a trecut cvasi-neobservată la Bruxelles, fiindcă decizia a fost anunțată într-un grup de lucru pentru extindere al UE pe nume COELA. Nu e vorba de un blocaj serios, fiindcă procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, în septembrie, dar el este un simptom interesant referitor la traseul ulterior al Republicii Moldova și Ucrainei către UE.
În ultimele zile au existat mai multe comparații ale programelor de guvernare din perioada Partidului Acțiune și Solidaritate, punându-se accent în special pe volumul celui propus de noul premier, Vasile Tofan. Este adevărat că programul acestuia, de 147 de pagini, depășește ca amploare programele celor trei predecesori ai săi. Pentru prezentarea acestuia în Parlament, premierul a avut nevoie de aproape o oră, iar ședința consacrată învestirii Guvernului a durat peste nouă ore.
Problema debitului râului Nistru a redevenit subiect de dispută politică pe fondul secetei care afectează regiunea și al scăderii nivelului apei din fluviu. În timp ce mai mulți politicieni din opoziția pro-rusă acuză Ucraina că ar fi responsabilă pentru situație, autoritățile și experții în domeniu din Republica Moldova susțin că fenomenul este determinat în principal de schimbările climatice, lipsa precipitațiilor și modul de exploatare a Complexului Hidroenergetic Nistrean. Ce spun datele și cât adevăr există în acuzațiile lansate în spațiul public, vom explica în sinteza Veridica din această săptămână.
Republica Moldova a intrat într-o nouă etapă a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după deschiderea Clusterelor 1 și 6 și organizarea celui de al doilea Summit Republica Moldova–UE. Ce urmează în procesul de negocieri? Când ar putea fi deschise toate celelalte capitole? Cum influențează războiul din Ucraina, securitatea și amenințările hibride parcursul european al Chișinăului?
Vasile Tofan e primul șef de guvern care și-a dorit în mod expres acest post, publicându-și, după anunțul de demisie a lui Alexandru Munteanu, punctul de vedere asupra priorităților guvernului în actualele condiții. Dacă anul trecut, după alegerile parlamentare, Munteanu a fost luat prin surprindere de oferta Maiei Sandu (a relatat el însuși episodul respectiv), Tofan, putem presupune, a așteptat să-i fie propus postul de prim-ministru, făcând, din propria inițiativă, primul pas în acest sens.
Denaturarea angajamentelor Rusiei privind retragerea trupelor din Transnistria și relativizarea comunității de limbă, cultură și istorie între Republica Moldova și România sunt temele analizate în sinteza Veridica din această săptămână, pornind de la cele două declarații făcute de ambasadorii Rusiei și Germaniei la Chișinău, care au readus în prim-plan narațiuni centrale ale războiului informațional purtat de Kremlin împotriva Republicii Moldova.
Stresul, privațiunile și traumele suferite de civilii ucraineni care trăiesc în zonele de lângă linia frontului și în orașele ocupate au un impact de durată asupra sănătății lor, un număr încă necunoscut dintre aceștia pierind înainte de vreme, potrivit unei investigații realizate de Inna Kubai, cercetătoare la The Reckoning Project.
Un nou scandal pe tema reUnirii Republicii Moldova cu România. De data aceasta l-a declanșat Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, care a pus „sub semnul îndoielii” că în Republica Moldova „avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România”. Spiritele s-au încins peste măsură în urma declarației sale, în detrimentul interesului pentru formarea noului guvern moldav, încredințată antreprenorului Vasile Tofan, care se remarcase, după anunțul demisiei lui Alexandru Munteanu, prin radicalismul viziunilor sale administrative.
Reuniunea NATO de la Ankara, din 7-8 iulie, putea avea un deznodământ periculos pentru securitatea europeană. În aer plutea ostilitatea manifestată în repetate rânduri de președintele SUA, Donald Trump, față de Alianță în general și față de unii aliați europeni în mod special. La final, toți participanții păreau să răsufle ușurați, mai ales când au auzit concluziile șefului administrației americane. În declarația pentru presă de la încheierea reuniunii, a descris summitul drept „extraordinar de reușit”, iar atmosfera din cadrul Alianței drept marcată de o „dragoste extraordinară” și „unitate”.
Decizii și evoluții cu impact major pe scena politică din Republica Moldova: Curtea Constituțională a stabilit limitele autonomiei regiunii găgăuze, blocând astfel mecanisme care permiteau grupării Șor să-și consolideze influența la Comrat. În același timp, un nou scandal de presupuse probleme de integritate vizează un deputat PAS, Alexandr Trubca, în contextul în care puterea caută un nou prim-ministru, după demisia Guvernului. Acestea sunt principalele evenimente ale săptămânii pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
La 14 iunie 2026, într-o atmosferă triumfalistă, a avut loc cel de-al IV-lea congres al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), în cadrul căruia a fost elogiată contribuția formațiunii la actul de guvernare a Republicii Moldova, cu precădere cea legată de integrarea europeană. Doar peste câteva zile, o investigație jurnalistică realizată de Ziarul de Gardă a scos la suprafață modul defectuos de administrare a întreprinderii de stat MoldATSA, a salariilor exagerate la această întreprindere, a angajărilor ilegale fără concurs și a relațiilor informale între membri ai PAS și conducerea MoldATSA.
Demisia premierului Alexandru Munteanu a fost determinată de modul în care a fost inițiată implementarea reformei fiscale, dar nu a reprezentat o acțiune calculată. În schimb, ea oferă partidului aflat la putere oportunitatea de a-și asuma pe deplin responsabilitatea pentru actul de guvernare. De cealaltă parte, opoziția face abuz de informații false, pentru a promova ideea unor disensiuni în PAS, care ar conduce la alegeri anticipate. Despre aceste teme Veridica a discutat într-un interviu cu expertul asociat al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, fost purtător de cuvânt al Guvernului Recean, Daniel Vodă.
Deși s-a extins fulgerător, ca un foc de paie, afectând carierele unor înalți funcționari și deputați, aparentul deznodământ în scandalul de la MoldATSA - demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu – a luat prin surprindere pe toată lumea.
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. (...) În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”. Aceasta a fost esența mesajului de pe Facebook prin care premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat propria demisie și, respectiv, a întregului cabinet de miniștri, în contextul unui amplu scandal care afectase deja imaginea guvernării în ansamblu, dar și a unei reforme a politicii bugetar-fiscale, nepopulare inclusiv în rândul propriilor miniștri. În principiu, premierul Munteanu a comunicat la final, la fel cum a făcut-o pe parcursul celor opt luni de mandat - defectuos, fără personalitate și defensiv.
Dacă ar fi să împrumutăm o expresie din fotbal, Republica Moldova este acum la mâna ei pe drumul european. Mai precis, Chișinăul trebuie să rezolve două mari dosare pentru a călca apăsat pe acest drum care în niciun caz nu poate fi parcurs pe repede-înainte și pe “ochi frumoși”.
Scandalul salariilor și al întreprinderilor de stat, reorganizarea anunțată a Agenției Proprietății Publice, reținerea unei secretare de stat pentru presupuse fapte de corupție și condamnarea fostului viceministru de Interne, Veaceslav Ceban, au dominat agenda publică din această săptămână.
Două „bombe” mediatice au zguduit profund societatea moldavă în ultima săptămână. Una, legată de selectarea directorului MoldATSA, care și-a falsificat datele biografice și a stabilit remunerații dubios de generoase pentru personalul instituției, inclusiv verișoara Maiei Sandu, a cauzat câteva demisii, audit, restituiri de sume, percheziții, se pregătesc și intervenții legislative...
Ritmul și calitatea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană depind în primul rând de autoritățile, instituțiile și societatea moldovenească, iar fiecare stat candidat este evaluat în funcție de propriile merite, spune fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș.
Mămăliga a explodat în scandalul MoldATSA și al salariilor nesimțite, care a izbucnit odată cu propunerea Ministerului Finanțelor de a mări impozitele.
Recent, fostul primar al Chișinăului, Dorin Chirtoacă a fost achitat și de către Curtea de Apel Chișinău în dosarul parcărilor cu plată. Ex-primarul capitalei nu se grăbește, totuși, să se bucure că a scăpat de dosare, căci procurorii pot ataca decizia la Curtea Supremă de Justiție, dar și pentru că mai are o cauză penală, care a fost pusă pe rol încă vreo zece ani în urmă de către fostul procuror, Victoria Furtună, în prezent politiciană pro-rusă, care l-a acuzat că ar fi adus municipalității prejudicii de circa 86 de milioane de lei, după ce a acordat apartamente unor polițiști, procurori și judecători, în baza unor hotărâri judecătorești. Mai mult, în cadrul acestui dosar, aflat încă la faza urmăririi penale, toate imobilele sale se află sub sechestru până astăzi. Dorin Chirtoacă a relatat într-un interviu pentru Veridica cum explică această situație și de ce, în opinia sa, este taxat până în prezent pentru că nu a convenit regimului Plahotniuc.
Ministerul Finanțelor a „pus pe foc” societatea din Republica Moldova, odată cu publicarea în consultări publice a proiectului de politică fiscală și vamală. Reacțiile oamenilor la măsurile percepute ca inechitabile sunt firești. Dialogul dintre instituțiile publice și cetățeni este nu doar legitim, dar și necesar. Am observat însă că, în spațiul public, un subiect a rămas aproape complet în afara dezbaterii: contribuțiile salariale la Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) sau, mai simplu spus, la Sănătate.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
