Republica Moldova este „cel mai bun elev din clasa mea”. Aprecierea îi aparține comisarei europene pentru Extindere, Marta Kos, și a fost reiterată zilele trecute într-un interviu acordat France 24. Este probabil unul dintre cele mai măgulitoare certificate politice primite în ultimii ani de guvernarea de la Chișinău. Numai că, aproape simultan cu aceste elogii venite dinspre Bruxelles, la Chișinău se consumă o poveste care arată cât de dificilă este desprinderea nu doar de Rusia, ci și de vechile reflexe ale relației cu aceasta.
„Minciună”, „sâcâială”, „fire închisă”, „murdar”, „obraznic”, „greu de controlat”, - așa îi descriau profesorii și administratorii școlilor din Basarabia țaristă pe elevii din diferite comunități etnice. Moldovenii erau prezentați ca neglijenți și indisciplinați, evreii ca înclinați spre minciună și comerț, iar bulgarii ca greu de supravegheat și prea legați de propria limbă și origine. Nu sunt caracterizări contemporane, ci formulări consemnate în documentele administrației școlare ruse din secolul al XIX-lea.
De la vechile narațiuni despre gazul rusesc ieftin, la învinovățirea guvernării și, evident, a președintei Maia Sandu pentru costurile actuale ale energiei, până la afirmații de-a dreptul fulminante despre vina diasporei pentru tarifele mari sau despre faptul că cetățenii Republicii Moldova ar plăti gazul consumat de Ucraina - propaganda a lansat un arsenal întreg de falsuri, manipulări și teorii conspiraționiste pentru a critica declararea stării de urgență, a persifla guvernarea și a alimenta neîncrederea în autorități și în orientarea europeană a Republicii Moldova.
Republica Moldova a ajuns să fie survolată de peste zece ori mai des de dronele și rachetele rusești decât în urmă cu patru ani. Numai joi, patru drone au traversat spațiul aerian al țării, iar două dintre incidente s-au încheiat cu explozii, una în raionul Florești și alta în regiunea transnistreană. Pe fondul acțiunilor de intimidare a Rusiei, Tiraspolul se opune cu înverșunare măsurilor economice și politice aplicate de Chișinău în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aceste două evenimente și banii pe care îi varsă Energocom în buzunarul unui om de afaceri, care are probleme cu legea, alcătuiesc subiectele sintezei Veridica din această săptămână.
Festivalul de literatură CHILL l-a adus anul acesta la Chișinău pe regizorul ucrainean Serghei Loznița, unul din cei mai importanți regizor ucraineni, primul care a ajuns să-și reprezinte țara la Cannes, unde a și obținut premiul Un Certain Regard pentru filmul Donbass, constituit din 13 istorii de mare impact emoțional, create în baza videourilor postate pe internet de către locuitorii regiunii (din ambele tabere) din vestul Ucrainei, aflat în cea mai mare parte sub ocupație rusescă. La Chișinău au fost proiectate cel mai recent film artistic ”Doi procurori” și documentarul ”Babi Yar. Context”.
Războiul din Ucraina a ajuns, în 2026, într-un blocaj militar-strategic, transformându-se într-un război de uzură prelungit. Pentru că niciuna dintre taberele beligerante nu dispune, în prezent, de resursele necesare pentru o străpungere decisivă a apărării adverse, ofensivele majore de amploare au fost înlocuite cu lupte locale pe anumite porțiuni ale liniei frontului.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Rețelele sociale și finanțarea ilegală se numără printre principalele riscuri pentru alegerile din Găgăuzia, consideră Ambasadorul Republicii Moldova în Turcia, Oleg Serebrian. Într-un interviu pentru Veridica, Oleg Serebrian a spus că Turcia ar putea fi un partener important pentru Republica Moldova în combaterea dezinformării și a interferențelor electorale. El a subliniat că, în Găgăuzia, unde informația în limba rusă rămâne dominantă, canalele media turce și agențiile de presă ar putea contribui la diversificarea surselor de informare. În ceea ce privește alegerile din 15 noiembrie a.c. pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară, Ambasadorul a declarat că Ankara nu susține niciun candidat și este interesată de desfășurarea unui scrutin liber și corect.
Comisia Europeană de-abia poate ține pasul cu ritmul reformelor din Moldova, pe traseul acesteia către aderare, afirmă un articol Euronews. Pentru moldoveni, asta sună foarte îmbucurător. Chiar dacă „de-abia ține pasul” („scrambles to keep pace”, în original) e o formulă subiectivă, performanța Republicii este reală. Și, deși Bruxelles-ul trebuie să investească resurse suplimentare în procesele de aderare ale mai multor țări, el are tot interesul să facă acest lucru.
De la începutul lunii septembrie a.c., motorina s-a scumpit cu peste trei lei, ajungând la circa 36 de lei pentru un litru. Prognozele făcute de unii politicieni şi specialişti nu sunt deloc optmiste şi arată că preţul unui litru de motorină poate ajunge şi la 40 de lei, adică la doi euro.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut procesul cu PAS în cazul acuzațiilor privind presupusele sale legături cu persoane asociate serviciilor rusești de informații. Budapesta și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană și suveranitatea Republicii Moldova, în timp ce o companie elvețiană cu capital și management maghiar continuă să joace un rol central în schema rusească de asigurare cu gaze a regiunii transnistrene. Și ... în stilul anilor 1989-1990, Tiraspolul își mobilizează din nou „colectivele muncitorești” – de această dată, în mare parte pensionari – la postul de control de la Tighina, pentru a protesta împotriva noii politici fiscale a autorităților constituționale de la Chișinău. Acestea sunt principalele subiecte analizate în sinteza Veridica din această săptămână.
Republica Moldova a început, în sfârșit, să pună pe eticheta vinului ceea ce până acum a existat mai mult în discursuri decât în mecanismele concrete de protejare a originii acestui produs: locul.
În ultimele săptămâni, informațiile despre survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești au încetat, practic, să mai devină știri și le privim cu un grad tot mai mare de obișțnuință, la fel cum am început deja să citim despre bombardamentele zilnice din Ucraina, soldate cu morți și răniți. Eventual, mai poate deveni o știre explozia unei drone pe teritoriul Republicii Moldova, dar, de multe ori nici măcar nu mai e prima în top.
Vasile Costiuc, liderul Partidului Democrația Acasă, merge pe urmele lui Dodon? Această întrebare ne-o punem în legătură cu declarația sa de după recentele incidente cu dronele rusești, în special cea care a ucis doi cetățeni ucraineni și a rănit un vameș moldovean în Starokazacie, la frontiera moldo-ucraineană.
Alegerile pentru funcția de bașcan (guvernator) și cele ale deputaților din Adunarea Populară (parlamentul local) a regiunii autonome găgăuze, care vor avea loc concomitent pe 15 noiembrie a.c., pot deveni o șansă pentru depășirea crizei politice din regiune, ce durează de aproape un an.
Premierul Vasile Tofan a prezentat conceptul unei noi reforme de dereglementare economică, ale cărei măsuri urmează să fie transpuse în proiecte de lege și hotărâri de Guvern. Inițiativa vine la exact trei ani de la o reformă similară promovată de fostul ministru al Economiei, Dumitru Alaiba.
Cele două surori din Recea, Strășeni, Feodosia Magari și Elizaveta Donică, împreună cu fiul acesteia, Dumitru Donică, au fost condamnați de regimul sovietic la zeci de ani de lagăr pentru că au ajutat membri ai unui grup de rezistență antisovietică, trecuți în „ilegalitate”. Fugarii au fost prinși în casa Elizavetei Donică, iar condamnările au venit, în mare parte, după autodenunțul Feodosiei Magari – sora Elizavetei și mătușa lui Dumitru. Dar ce s-a întâmplat după eliberarea lor din lagăr? Cum au trăit cele trei victime ale persecuției sovietice, cum s-au raportat una la alta și cum au fost privite de consătenii lor din Recea după „păcatul” Feodosiei? Aflați povestea lor într-un reportaj construit din mărturiile Mariei Donică, soția lui Dumitru, și ale Marianei Lupașcu, nepoata celor condamnați.
Reforma justiției continuă să provoace dispute la Chișinău. Ministerul Justiției insistă asupra extinderii vettingului, adică verificarea integrității și a activității profesionale a judecătorilor din instanțele de fond care nu au trecut prin actualele proceduri de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii se opune, repetat, inițiativei și avertizează că aceasta ar putea destabiliza sistemul. În sinteza din această săptămână, Veridica prezintă argumentele Consiliului Magistraturii cu privire la verificarea deplină a judecătorilor și relatează concluziile Institutului pentru Studiul Războiului despre atacurile sistematice ale armatei ruse asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova.
Recenta reforma electorală care vizează regiunea autonomă găgăuză este doar un prim pas, mic, în revizuirea la care ar trebui să fie supusă Legea privind statutul juridic special al UTA Gagauz-Yeri, adoptată în 1994, ce conține prevederi vagi și ambigue, pe care autoritățile regionale le folosesc deseori în detrimentul statului nostru. De respectivele lacune a profitat întotdeauna Rusia, în timp ce toate guvernările de la Chișinău din ultimii 35 de ani, din varii și neînțelese motive, nu s-au arătat interesate să schimbe această stare de lucruri. Sunt opiniile lui Mihail Sirkeli, fondator al portalului de știri independent nokta.md de la Comrat și președinte al Asociației Presei Independente din Republica Moldova, formulate într-un interviu pentru Veridica.md.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum. „Demilitarizarea și denazificarea, apărarea rușilor din Donbas” a fost „frunza” de acoperit goliciunea animalică, ghearele și colții fioroși. La întâlnirea cu un grup de profesori, pe 29 august a.c., el a vorbit, nitam-nisam, despre orcile ucigașe care înfulecă urșii polari „ca pe niște peștișori” și necesitatea de a le povesti copiilor despre lanțul trofic (alimentar), „ca ei să înțeleagă în ce lume trăim și de ce Rusia desfășoară operațiunea militară specială”.
Crima de la Măgdăcești, care a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului de protecție a victimelor violenței domestice, și introducerea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană sunt cele două subiecte pe care le analizăm în această ediție a Sintezei Veridica. Cazul Anei Efros ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de monitorizare a agresorilor și capacitatea instituțiilor de a preveni violența, în timp ce noul regim fiscal aplicat regiunii transnistrene marchează o nouă etapă în procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul susține aplicarea treptată a regulilor fiscale, în timp ce Tiraspolul se conformează noilor cerințe, dar continuă să denunțe public ceea ce el numește o „blocadă economică” impusă de autoritățile constituționale.
În ultimele săptămâni, la Chișinău s-au succedat o serie de evenimente care adâncesc un contrast greu de ignorat: pe de-o parte, sistemul sanitar din fotografiile oficiale - saloane renovate la standarde europene, investiții de miliarde de lei; pe de altă parte, același sistem văzut din alt unghi, cel al încăperilor degradate unde se pregătea mâncarea pacienților, imaginea care l-a făcut pe fostul ministru al Sănătății să plângă în fața camerelor și care i-a adus, ulterior, destule ironii.
În 2003, Vladimir Voronin a anulat Ziua Independenței, înlocuind-o cu Ziua Republicii. Motivul nu l-a dezvăluit public, dar era evident: „Ziua Independenței” provoacă în mod firesc întrebarea „independență față de cine?”.
În anul 2026, subiectul unionismului a revenit în centrul discursului public din Republica Moldova, dar și din România. Totul a pornit de la un interviu acordat de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading”, în care ea a declarat că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea Republicii Moldova cu România.
Procesul formal de aderare al Republicii Moldova la UE reîncepe chiar în prima zi de toamnă, 1 septembrie, cu o reuniune în care ar putea fi decisă (sau nu) deschiderea clusterelor (grupuri de capitole) 2 și 3. Toamna lui 2026 include și alți pași înainte – și tot atâtea posibile blocaje – în procesul de aderare. Scenariul optimist e deschiderea tuturor celor șase clustere în decursul acestui an. Asta înseamnă că Moldova își poate începe și continua procesul de aderare și poate fi evaluată pentru progrese pe toate fronturile.
Rareori o Zi a Independenței a Republicii Moldova a explicat atât de limpede ce înseamnă, în realitate, independența. În timp ce Republica Moldova împlinea 35 de ani de la desprinderea de Uniunea Sovietică, iar mii de oameni sărbătoreau în centrul Chișinăului, cinci drone rusești îi încălcau spațiul aerian.
Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență cu o demonstrație fără precedent de sprijin politic și militar din partea Occidentului, etalând pașii făcuți pe calea integrării europene și măsurile menite să reducă avantajele economice ale regimului separatist de la Tiraspol. După paradă însă urmează lunile decisive. Chișinăul trebuie să avanseze simultan pe calea integrării europene și a reintegrării țării. Ce s-a schimbat, ce rămâne nerezolvat și care sunt mizele următoarei perioade analizăm în sinteza săptămânală Veridica.
De la persiflare și teorii ale conspirației, până la scenarii apocaliptice - așa a abordat propaganda pro-rusă din Republica Moldova raportul realizat de Agenția Informații Militare a Ministerului Apărării și Serviciul de Informații și Securitate „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”. Raportul demontează imaginea depozitului militar, controlat de armata rusă, ca sursă a unei posibile catastrofe regionale, cum a încercat și încearcă să-l prezinte Moscova. Presa rusă nu a acordat prea multă atenție subiectului - fie pentru că nu a avut contraargumente, fie pentru a evita „umflarea” acestuia.
Cu ocazia celor 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, mi-am propus să fac o listă subiectivă, personală, cu lucrurile, creațiile, creatorii, natura care îmi place aici. Lista poate continua, cu fiecare an de independență. Ce ar intra pe lista ta?
Merită să repetăm: independența Republicii Moldova, la a treizeci și cincea aniversare, ca și la celelalte de după 2022, depinde în cea mai mare măsură de rezistența armatei ucrainene. Șansa noastră e mai întâi geografică.
Întârzierea semnificativă a lucrărilor de construcţie a staţiei electrice Chişinău, care a dus la o nouă amânare a dării în folosință a liniei electrice aeriene Vulcăneşti–Chişinău, nu este singura problemă majoră pentru Ministerul Energiei, întreprinderea de stat Moldelectrica şi Cabinetul de Miniştri.
De ce o mare parte dintre vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova refuză și astăzi, după 35 de ani de independență a statului nostru, să învețe limba română? Care ar trebui să fie atitudinea etnicilor români în comunicarea cu aceștia și de ce autoritățile evită de cele mai multe ori să abordeze problema respectivă? Veridica.md a discutat despre aceste lucruri cu profesorul universitar Constantin Șchiopu, doctor habilitat în filologie și științe ale educației.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
