După trei luni de activitate, Comisia parlamentară de anchetă pentru examinarea activității unor întreprinderi de stat a prezentat, săptămâna trecută, raportul pe marginea acestui subiect, însoţit de concluziii și recomandări.
„Prima radiografie consolidată a sectorului”?
Creată în contextul scandalului MoldATSA şi a „salariilor nesimţite”, inclusiv a celor achitate verișoarei preşedintei Maia Sandu, comisia condusă de deputatul Dinu Plîngău, care a examinat modul în care statul își administrează întreprinderile, anunţă categoric chiar din start că prezintă Parlamentului „prima radiografie consolidată a sectorului”.
Ancheta realizată de către deputaţi merită a fi citită atent pentru a ne da seama ce se întâmplă în acest sector, mai ales că anchetele din presă şi analizele unor economiști vorbeau despre o situaţie gravă în domeniu.
Prima constatare făcută de comisie este că „statul nu dispune de o evidență unică și reconciliată a propriilor întreprinderi, fapt ce viciază întreaga guvernanță a sectorului”.
Astfel, Registrul de stat consemna, pe 5 august 2026, 513 întreprinderi de stat și 1.134 de entități cu proprietate de stat. În acelaşi timp Registrul patrimoniului public atesta la începutul anului 2025, doar 163 de întreprinderi de stat și 63 de societăți comerciale, iar lista de monitorizare a Ministerului Finanţelor pentru 2024 acoperea doar 87 de întreprinderi de stat și 28 de societăți.
Discrepanța majoră ține de masa entităților inactive, neradiate sau incert reflectate în registrele oficiale. S-a depistat că 322 din 513 întreprinderi de stat (adică 62,8%) nu au nici măcar IDNO (un cod de identificare obligatoriu deja de 20 de ani) în registrul Agenţiei Servicii Publice (ASP). Nu prea este ceva de comentat în situația în care chiar statul nu respectă regulile pe care le-a impus!
În plus, din cele 212 întreprinderi a căror radiere a fost acceptată în aprilie-mai 2019 prin hotărârile Guvernului condus de Pavel Filip, 42 rămâneau neradiate după șapte ani, din cauza unui blocaj elementar de coordonare între Serviciul Fiscal și ASP, 36 dintre ele figurând, simultan, ca radiate în Registrul fiscal și active în Registrul de stat.
„E o moștenire administrativă care distorsionează statistica, ascunde active și întreține riscuri de deposedare”, se constată în raport.
Statul - cel mai mare proprietar imobiliar
Raportul relevă că statul este şi cel mai mare proprietar imobiliar din țară, dar nu își cunoaște exact nici terenurile, nici imobilele, iar valorificarea lor rămâne netransparentă.
Potrivit Registrului patrimoniului public, la 1 ianuarie 2025 în proprietatea statului figurau 5.721 de terenuri, cu o valoare de bilanț de circa 32,9 miliarde de lei, și 4.231 de construcții și încăperi, de circa 2 miliarde lei.
Acurateţea datelor şi aici însă lasă de dorit. Or, datele actualizate incluse în raportul de monitorizare financiară a întreprinderilor statului pentru anul 2025, publicat de Agenţia Proprietăţăii Publice, atestă o valoare de două ori şi ceva mai mare a imobilizărilor corporale: de circa 73,43 miliarde de lei.
Doar valoarea contabila a terenurilor gestionate de Administrația Naţională a Drumurilor (AND), a crescut anul trecut de circa 120 de ori: de la 321 de milioane de lei, la circa 38,26 miliarde de lei.
Creşterea fulminantă are o explicaţie simplă: în bilanţul contabil al AND terenurile aferente drumurilor publice, detinute de entitate cu drept de folosinţă au fost recunoscute ca imobilizări corporale.
O administrare „în orb”
Raportul descrie şi o administrare „în orb” a acestui fond funciar: pe terenurile statului au fost ridicate numeroase construcții private, despre care statul nu știe, iar pentru folosirea terenurilor aferente nu încasează nicio plată.
Pe terenurile aferente construcțiilor private erau înregistrate doar 12 contracte de arendă, iar numai pe terenurile AND au fost identificate 137 de construcții private pentru care nu se achită nicio plată.
Potrivit Expert-Grup, cauza de fond este delimitarea neterminată a proprietății publice, motiv pentru care statul încă nu știe exact care dintre terenurile sale țin de domeniul public și care de cel privat și nici care aparțin autorităților publice centrale și care celor locale.
Nici valorificarea nu este una transparentă: statistica publicată de APP se oprește la anul 2023, când arenda, locațiunea și superficia a 60 de terenuri, de circa 2.200 de hectare, au adus venituri de aproximativ 15,7 milioane lei, iar alte 69 de terenuri, de circa 4.000 de hectare, erau transmise gratuit în comodat.
Performanța precară
Nici performanța sectorului nu este una cu care statul se poate lăuda. Din contra experții o califică drept precară, volatilă și concentrată, iar profitul din 2025 provine, în cea mai mare parte, de la câteva companii monopoliste.
Cu active de 66,2 miliarde de lei, întreprinderile statului au generat, în 2024, un profit net agregat de circa 1,1 miliarde de lei, generat aproape integral de câteva companii aflate în poziții de monopol, în timp ce segmentul întreprinderilor de stat a trecut, în ansamblu, pe pierdere. În 2025, profitul s-a majorat cu 10-20%, dar și activele au crescut semnificativ, arată datele APP.
Datele analizate arată că, de fapt, întreprinderile de stat au o rentabilitate extrem de redusă. În anul 2024, ele au înregistrat o rentabilitate a activelor (rentabilitate economică) de doar 0,18%, ceea ce înseamnă că au generat un profit net de 0,18 bani la fiecare leu active.
Un asemenea profit, aproape egal cu zero, nu poate oferi posibilitate de dezvoltare întreprinderilor.
E adevărat că în 2025 întreprinderile de stat au avut o evoluție ceva mai bună și au înregistrat, o rentabilitate a activelor de 6,96%, ceea ce înseamnă că au generat profit net de 6,96 bani la fiecare leu active.
În cazul societăților comerciale cu capital majoritar de stat rentabilitatea activelor a fost și mai redusă - de doar 1,8%, ceea ce înseamnă că la 1 leu active s-au obținut doar 1,8 bani profit până la impozitare (raportul dintre profitul până la impozitare/ valoarea medie a activelor).
Conform analizei financiare aprofundate a perioadei 2019–2025 (75–77 de entități mari; 525 de observații entitate-an), mediana rentabilității activelor este de doar 1,1–1,6%, un sfert dintre entități au rentabilitate negativă, primele cinci cele mai importante companii generează 84,2% din venituri (2025), în timp ce o cincime din ele se plasează în zona de risc înalt de faliment.
Concluziile economiștilor
Într-un comentariu pe marginea Raportului Comisiei de anchetă, Centrul Expert-Grup face apel către Parlament să adopte documentul și să instituie o matrice publică de monitorizare, dublată de audieri parlamentare semestriale.
Totodată, Expert-Grup solicită o reformă a sistemului care trebuie să răspundă la o întrebare simplă: de ce companii are nevoie statul și cum le administrează în interesul cetățenilor.
Unele din ele, cum ar fi Aeroportul Chișinău, poșta sau companiile din energie, prestează servicii importante. Altele nu mai funcționează de ani de zile.
Expert-Grup propune ca statul să păstreze doar companiile de care are nevoie cu adevărat, să le conducă profesionist și transparent și să renunțe, prin privatizare sau lichidare, la cele care nu au un rol public.
Experții mai subliniază că succesul reformei nu trebuie măsurat prin documente aprobate, ci prin rezultate concrete: riscuri bugetare reduse, dividende mai mari la buget și servicii publice de o calitate superioară pentru cetățeni.
