„Al doilea sfert al secolului XXI începe sub semnul unor mari transformări ale ordinii internaţionale. Mecanismele de securitate construite după cel de-Al Doilea Război Mondial îşi pierd treptat eficienţa, iar dreptul internaţional nu mai oferă garanţiile de stabilitate care păreau, până de curând, solide şi durabile. Declaraţiile recente ale unor lideri occidentali, formulate în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, confirmă această realitate: lumea a intrat într-o etapă de incertitudine geopolitică accentuată, în care statele mici şi vulnerabile sunt nevoite să-şi regândească strategiile de securitate şi de dezvoltare” – constată președinții Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Ion Tighineanu.
Riscuri: proximitatea unui conflict militar de amploare, persistenţa separatismului şi fragilitatea instituţională
Într-un comunicat comun, citat de presa de la București, sâmbătă, 24 Ianuarie, de Ziua Unirii Principatelor, ei afirmă că pentru Republica Moldova şi pentru întregul spaţiu românesc, de pe ambele maluri ale Prutului, aceste evoluţii nu reprezintă simple analize teoretice, ci sunt realităţi cu implicaţii foarte serioase. Proximitatea unui conflict militar de amploare, persistenţa separatismului şi fragilitatea instituţională sporesc riscurile şi limitează opţiunile de protecţie pe termen lung. Într-un asemenea context, devine evident că soluţiile exclusiv politice sau strict juridice nu sunt suficiente.
Cei doi șefi de academii propun o abordare strategică de profunzime, care să se întemeieze pe reîntregirea spirituală, culturală şi ştiinţifică a poporului român. Istoria modernă şi contemporană demonstrează că unitatea culturală şi intelectuală precedă şi pregăteşte unitatea politică. Această lecţie a trecutului rămâne pe deplin actuală într-o epocă marcată de instabilitate şi de reconfigurări globale.
Aderarea la Uniunea Europeană presupune, încurajează şi întăreşte apropierea celor două maluri
Pop și Tighineanu amintesc că, în prezent, prioritatea Republicii Moldova este parcursul european, un obiectiv legitim, confirmat prin voinţa cetăţenilor. Aderarea la Uniunea Europeană presupune, încurajează şi întăreşte apropierea celor două maluri ale Prutului. Acest parcurs poate crea condiţii favorabile pentru o unitate reală, construită prin educaţie, cercetare, cooperare instituţională şi asumarea fermă a adevărului istoric. Finalitatea firească a acestui proces este reîntregirea poporului român. Romanii ştiau şi românii ştiu, mai ales în prejma Sărbătorii Naţionale de la 24 Ianuarie, că unirea face puterea.
Consolidarea unui spaţiu cultural şi ştiinţific comun contribuie esenţial la creşterea rezilienţei societale şi la diminuarea vulnerabilităţilor. Într-o lume în care echilibrele se schimbă rapid, amânarea deciziilor privind unitatea celor două maluri ale Prutului poate avea costuri greu de recuperat. Reîntregirea poporului român trebuie înţeleasă nu doar ca un ideal identitar, ci ca un imperativ strategic al secolului XXI.
Timpul nu mai este acum un aliat, după principiul că el le rezolvă pe toate. Paşii care pot fi făcuţi astăzi riscă să devină imposibili mâine. De aceea, responsabilitatea revine tuturor: societăţii civile, mediului academic, comunităţii culturale şi factorilor de decizie politică din cele două state româneşti. Viitorul nostru nu trebuie şi nu poate să fie lăsat la voia conjuncturilor externe. Este momentul acţiunii menite să conducă la marea operă de reîntregire naţională – conchid academicienii Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu.
