Danemarca preia astăzi președinția Uniunii Europene, având ca prioritate securitatea continentului și, în special, accelerarea creșterii cheltuielilor decisă recent în cadrul NATO. "Este clar definit faptul că securitatea este prioritatea principală", a declarat premierul Mette Frederiksen într-un interviu acordat cotidianului danez Politiken. "Avem acum un nou obiectiv pentru NATO, care a fost adoptat. Odată ce obiectivul NATO este stabilit, cea mai mare parte a muncii depinde de politica UE", a adăugat ea.
La sfârșitul lunii iunie, membrii Alianței Atlantice și-au oficializat angajamentul de a investi 5% din produsul lor intern brut (PIB) anual pentru apărare la orizontul anului 2035, dintre care cel puțin 3,5% pentru cheltuieli strict militare. Concret, Danemarca dorește ca planul european pentru creșterea capacităților de apărare ale țărilor UE să avanseze, prin proceduri simplificate și împrumuturi puse la dispoziția statelor pentru finanțarea investițiilor în industria europeană de apărare.
Continuarea sprijinului pentru Ucraina
Situația de securitate din Europa "este instabilă și, pentru că este instabilă, este și periculoasă. Dacă ne uităm la istoria Europei, știm că un conflict tinde să fie contagios. Există atât de multe tensiuni astăzi încât acest lucru în sine poate genera altele", a subliniat Frederiksen. Danemarca este una dintre țările importante în sprijinul european pentru Ucraina. În calitate de șefă a guvernului danez din 2019, Frederiksen a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare ale țării scandinave, în prezent la peste 3% din PIB. Copenhaga, percepută în general ca un aliat fidel al Statelor Unite, se apropie acum de pozițiile franceze privind autonomia strategică europeană, după declaraţiile președintelui american referitoare la Groenlanda, teritoriul autonom danez.
Lupta cu imigraţia ilegală
În programul său pentru o "Europă sigură", președinția daneză prioritizează, de asemenea, lupta împotriva imigrației ilegale, promițând "soluții noi și inovatoare". Ca susținătoare a unei politici stricte migratorii care s-a răspândit în toată Europa, Danemarca intenționează să ia măsuri pe două fronturi: externalizarea cererilor de azil și restricționarea domeniului de aplicare al hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. Țara nordică s-a alăturat recent Italiei și altor șapte țări pentru a cere o reinterpretare a Convenției europene a drepturilor omului privind migrația, argumentând că aceasta protejează uneori "persoanele greșite".
