Prima moțiune de cenzură a adunat doar 128 de voturi, iar a doua doar 122, față de 289 câte erau necesare pentru demiterea guvernului. În favoarea moțiunilor au votat doar partidele Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală/extremă, 71 de deputați) care de fapt a inițiat ambele moțiuni, Verzii (EELV, 38 de deputați) și Partidul Comunist (PCF, 17 deputați). Cum cel de-al doilea proiect se referea doar la partea de venituri a bugetului de asigurări sociale, LFI a anunțat că va depune și o a treia moțiune de cenzură la proiectul care se referă la partea de cheltuieli a bugetului asigurărilor sociale.
Socialiștii au renunțat să voteze împotriva guvernului
Eșecul moțiunii s-a prefigurat din momentul în care Partidul Socialist (PS), care face parte alături de cele trei partide din Noul Front Popular (NFP, alianța stângii), a anunțat că nu o va sprijini. Socialiștii au motivat neparticiparea lor prin concesiile obținute de la premierul Bayrou care mergeau în sensul atenuării unor reduceri de cheltuieli publice, cum ar fi renunțarea la suprimarea de 4.000 de posturi de profesori în școli. Odată ce PS cu 66 de deputați a anunțat că nu va cenzura guvernul, extrema dreaptă – Reunirea Națională (RN) și aliatul său Uniunea Dreptelor (UDR), cu 140 de deputați – a anunțat că nu va vota moțiunea de cenzură, în parte și din cauza faptului că fără voturile deputaților PS guvernul era oricum asigurat de supraviețuire.
Criza politică din Franța se adâncește
Dezbaterea și voturile de miercuri din Adunarea Națională arată că scena politică din Franța, aflată într-o criză profundă de la alegerile parlamentare din vara trecută care au rezultat într-un parlament fără majoritate, împărțit în trei tabere care se exclud reciproc, a intrat într-o nouă fază.
Guvernul minoritar al premierului Bayrou a supraviețuit cenzurii la angajarea responsabilității asupra proiectului de buget, spre deosebire de predecesorul său condus de Michel Barnier pe 5 decembrie 2024, când întreaga opoziție, cea de stânga – NFP, și ce a de dreapta – RN/UDR, au votat împreună cenzura, totalizând 331 de voturi din 577.
De data aceasta, premierul Bayrou a făcut concesii stângii moderate – PS, care, deși a subliniat că nu este mulțumit de buget și rămâne un partid de opoziție, a declarat că adoptă o atitudine responsabilă dată fiind situația de criză economică, socială și politică în care se află Franța, cu un deficit bugetar de peste 6% din PIB și o datorie publică de aproape 3.400 de miliarde de euro (peste 110% din PIB). RN, care cu 124 de deputați are cel mai numeros grup din Adunarea Națională, a adoptat și el narațiunea responsabilității, criticând însă sever guvernul, dintr-un unghi diferit, de dreapta.
