Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, s-a predat ieri justiției locale, după ce a sfidat-o mai bine de trei luni, și a acceptat să fie interogat într-un caz de "atac la ordinea constituțională", beneficiind imediat eliberare condiționată. Președintele Republicii Srpska, entitatea sârbilor bosniaci, făcea obiectul unui mandat de arestare național din 18 martie, după ce a refuzat o citație din partea Parchetului de stat, la Sarajevo, pentru a fi interogat în acest caz. De atunci, el a călătorit în interiorul entității sârbe în prezența membrilor unei unități a poliției de elită din acea entitate sârbă și a efectuat mai multe vizite în străinătate, în Serbia vecină, precum și în Rusia și Ungaria. Sesizat de justiția bosniacă, Interpolul a refuzat să emită o notificare roșie împotriva liderului.
"Suspectul Milorad Dodik s-a prezentat de bunăvoie pe 4 iulie în fața Parchetului din Bosnia și Herțegovina, însoțit de avocatul său, pentru a fi interogat în calitate de suspect în cadrul anchetei", au declarat Parchetul și Curtea de Stat din Bosnia într-un comunicat comun, precizând că cererea de arestare a sa a fost anulată și că a imediat a fost eliberat condiționat. Dodik va trebui să se prezinte regulat la poliție, iar o nouă arestare va putea fi dispusă dacă această măsură este încălcată, potrivit aceleiași surse.
Dodik are deja o condamnare
Milorad Dodik, 66 de ani, care conduce RS din 2006, era căutat de Parchet pentru că a pledat pentru respingerea autorității justiției și poliției statului central în entitatea sârbă. Aceasta a fost reacția sa la condamnarea de către Curtea Bosniei-Herțegovina, pronunțată la sfârșitul lunii februarie, la un an de închisoare și șase ani de interdicție de exercitare a unei funcții publice pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internațională, însărcinat cu aplicarea acordului de pace în țară.
Condamnatul a respins verdictul, denunțându-l ca fiind un "proces politic", apoi a îndemnat Parlamentul Republicii Srpska să adopte imediat legi care interzic poliției centrale (Sipa) și instituțiilor judiciare ale țării să opereze în entitatea sârbă, pe 49% din teritoriul țării. Ulterior, Parchetul a deschis o anchetă cu privire la aceste activități considerate secesioniste. Premierul RS, Radovan Viskovic, și președintele Parlamentului său, Nenad Stevandic, sunt, de asemenea, căutați în același caz. După interogarea lui Dodik, Parchetul poate decide acum o eventuală inculpare în acest al doilea caz.
Context
Între timp, la sfârșitul lunii mai, Curtea Constituțională a Bosniei-Herțegovina, pe care Dodik nu o recunoaște, a anulat legile secesioniste ale entității sârbe, a căror adoptare a provocat una dintre cele mai grave crize politice de la sfârșitul războiului. Competențele guvernului central au fost întărite în decursul anilor, în detrimentul entităților, și adesea la presiunile Occidentului. Astfel, au fost înființate poliția și justiția centrale. Bosnia postbelică este divizată în două entități autonome, RS și Federația Croato-Musulmană, legate printr-un guvern central slab.
