Sancțiunile Statelor Unite împotriva companiei sârbe de petrol și gaze NIS, controlată parțial de gigantul rus Gazprom, intră în vigoare pe 1 octombrie

Sancțiunile Statelor Unite împotriva companiei sârbe de petrol și gaze NIS, controlată parțial de gigantul rus Gazprom, intră în vigoare pe 1 octombrie
© EPA/STR   |   Fotografie de arhivă nedatată, imagine aeriană a unei rafinării de petrol în zona industrială a unui mic oraș Pancevo, lângă Belgrad, Serbia. Guvernul Serbiei a anunțat pe 22 ianuarie 2008 că a încheiat un acord privind o conductă cu compania rusă de petrol și gaze Gazprom, o mișcare considerată ca o creștere a prezenței energetice a Moscovei în regiune. Acordul include o conductă care va fi construită de Gazprom în sudul Serbiei și o instalație subterană de stocare a gazelor în nordul provinciei Voivodina, precum și vânzarea monopolului petrolier sârbesc NIS (industria petrolieră a Serbiei), se arată într-un comunicat guvernamental, fără a oferi alte detalii.

Sancțiunile Statelor Unite împotriva companiei sârbe de petrol și gaze NIS, controlată parțial de gigantul rus Gazprom, vor intra în vigoare pe 1 octombrie - a anunțat, la New York, președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, citat de mass-media.

„Americanii au prelungit suspendarea sancțiunilor pentru încă doar patru zile. Așadar, începând cu 1 octombrie, vom avea sancțiuni” - a declarat Vucic, după călătoria sa în Statele Unite.

Un jucător important pe piața petrolului și gazelor din țară, NIS operează singura rafinărie din țară, la Pancevo, lângă Belgrad, care aprovizionează aproximativ 80% din piața sârbă.

Gazprom deține aproximativ 45% din rafinărie, statul sârb aproape 30%, iar restul acțiunilor e deținut de acționari minoritari.

Cu o cifră de afaceri de aproximativ 3,3 miliarde de euro în 2024, NIS are circa 13.500 de angajați și administrează peste 400 de benzinării, majoritatea în Serbia și vreo 80 în Bosnia, Bulgaria și România.

Implementarea sancțiunilor riscă să dea o lovitură economiei sârbe - avertizează secretarul general al Comitetului Național al Petrolului din Serbia, profesorul de economie Goran Radosavljevic.

El avertizează că „ar putea exista dificultăți în aprovizionarea cu produse derivate din petrol (…), iar produsele derivate din petrol afectează direct prețurile transportului și transportul afectează prețurile tuturor celorlalte bunuri și servicii”.

Sancțiunile, introduse sub președintele democrat american Joe Biden, vizează reducerea profiturilor obținute de Rusia din comerțul cu petrol și gaze.

Belgradul a menținut legături strânse cu Rusia și după ce trupele acesteia au invadat Ucraina, în 2022.

Serbia este dependentă de gazele rusești, furnizate tot de NIS.

Timp citire: 1 min