Sebastien Lecornu a prezentat noul guvern al Franței

Franta guvern nou
© EPA/MARTIN LELIEVRE   |   Prim-ministrul francez Sebastien Lecornu, flancat de prefectul poliției din Paris, Laurent Nunez, vorbește cu jurnaliștii după o vizită la o secție de poliție din L'Hay-les-Roses, la periferia sudică a Parisului, Franța, 11 octombrie 2025.

Președinția Franței a anunțat noua componență a cabinetului premierului Sébastien Lecornu, numindu-l din nou în funcția de ministru al finanțelor pe Roland Lescure, un apropiat al lui Emmanuel Macron.

Lecornu, recent renumit în funcție, a dezvăluit un guvern compus din politicieni și tehnicieni puțin cunoscuți publicului larg și proveniți din societatea civilă, în încercarea de a scoate Franța dintr-o instabilitate politică fără precedent. Ca și cum ar fi vrut să alunge amenințarea unei moțiuni de cenzură imediate, Lecornu a anunțat că acest nou guvern a fost „numit pentru a oferi Franței un buget înainte de sfârșitul anului”.

Nume noi în cabinetul Lecornu 2

Macronistul Roland Lescure este cel care se confruntă acum cu dificila sarcină de a prezenta o propunere de buget pentru 2026 acceptabilă de către Parlament, într-un moment în care datoria țării a ajuns la 3.300 miliarde de euro, peste 115% din PIB. Lecornu, care a demisionat lunea trecută, a doua zi după ce și-a anunțat primul guvern, înainte de a fi numit din nou vineri de președintele Emmanuel Macron, pare să fi învățat lecțiile de săptămâna trecută, când și-a atras mânia clasei politice prin păstrarea majorității miniștrilor predecesorului său, François Bayrou, și prin readucerea fostului ministru de finanțe Bruno Le Maire la Apărare.

Constrâns să formeze de urgență un nou guvern pentru a putea depune o propunere de buget la începutul acestei săptămâni, Lecornu i-a păstrat pe Gérald Darmanin în funcția de ministru al justiției, pe Jean-Noël Barrot la Externe, precum și pe Rachida Dati în funcția de ministru al culturii. Prefectul Parisului, Laurent Nunez, este, însă, cel care îl succede lui Bruno Retailleau, liderul partidului de dreapta Les Républicains (LR), în funcția de ministru de interne. Șeful în exercițiu al companiei feroviare naționale SNCF, Jean-Pierre Farandou, va prelua funcția de ministru al muncii.

Printre ceilalți noi membri ai guvernului Lecornu 2 se află fosta președintă a ONG-ului WWF France, Monique Barbut, însărcinată cu Tranziția Ecologică, și Edouard Geffray, care a primit portofoliul Educației Naționale, înlocuind-o pe fosta prim-ministru Elisabeth Borne. „Un singur lucru contează: interesul național”, a asigurat pe X Lecornu, mulțumindu-le miniștrilor „care se implică în acest guvern cu deplină libertate, dincolo de interesele personale și partizane”.

Ce urmează pentru Franța

Întrebarea este acum cât va dura acest executiv, în timp ce țara trece printr-o perioadă fără precedent de instabilitate politică de la dizolvarea Adunării Naționale în iunie 2024, care a dus la o cameră fără majoritate, divizată între stânga, centru-dreapta și extrema dreaptă. Patru prim-miniștri s-au succedat de atunci.

Mai presus de toate, timpul presează pentru ca Franța să adopte un buget pentru 2026: conform Constituției, Parlamentul trebuie să aibă la dispoziție cel puțin 70 de zile pentru a examina un proiect de buget înainte de 31 decembrie. Întrucât președintele Macron este așteptat în Egipt astăzi pentru „Summitul Păcii în Gaza”, textul va fi prezentat Consiliului de Miniștri mâine dimineață.

Viitorul acestui guvern este foarte fragil: cu excepția Partidului Socialist (PS), întreaga stângă a cerut deja o moțiune de cenzură imediată, la fel ca și Rassemblement National (RN, extremă dreapta) și aliații săi. Dar grupul socialist (69 de parlamentari) amenință și el cu cenzura, iritat de patru săptămâni de negocieri fără rezultat cu privire la revendicările sale. El solicită în special suspendarea imediată și completă a reformei pensiilor, cea mai emblematică a celui de-al doilea mandat de cinci ani al președintelui Macron, care a fost adoptată cu dificultate în 2023 pentru a ridica vârsta legală de pensionare la 64 de ani, în ciuda lunilor de proteste. La rândul său, partidul LR a asigurat guvernul de „susținerea sa text cu text” în Parlament, ceea ce echivalează cu abținerea de la cenzură.

O posibilă nouă dizolvare a Adunării de către Macron, care nu a exclus public această opțiune, ar putea avantaja RN conform sondajelor, care, însă, au greșit în mare măsură în această privință în 2024. 

Timp citire: 3 min