Autoritățile australiene au declarat stare de catastrofă, ca răspuns la incendiile puternice care au distrus numeroase case și au devastat vaste suprafețe de pădure în sud-estul rural al țării. În plin val de căldură, temperaturile au depășit 40 de grade Celsius în statul Victoria, a cărui capitală este Melbourne, iar vânturile fierbinți au creat condițiile propice multiplicării incendiilor de vegetație, așa cum s-a întâmplat în timpul „verii negre” de la sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020 în aceeași regiune. Unul dintre cele mai distructive incendii de vegetație a mistuit aproape 150.000 de hectare lângă Longwood, la 150 de kilometri nord de Melbourne, o zonă cu păduri seculare.
Starea de catastrofă, declarată astăzi de premierul statului Victoria, Jacinta Allan, le conferă pompierilor autoritatea de a impune evacuări de urgență. „Totul se rezumă la un singur lucru: protejarea vieții locuitorilor din Victoria”, a spus oficialul. „Iar acest lucru transmite un mesaj clar: dacă vi s-a spus să plecați, plecați!”, a adăugat premierul.
Zece incendii majore sunt încă active
Trei persoane, printre care și un copil, care fuseseră date dispărute în timpul unuia dintre cele mai active incendii din acest stat, au fost găsite, a anunțat Allan. În total, cel puțin 130 de structuri - case, șoproane și alte clădiri - au fost distruse în Victoria, a declarat responsabilul pentru situații de urgență al statului, Tim Wiebusch. Zece incendii majore sunt în continuare active, a spus el, iar multe dintre ele ar putea continua „zile, dacă nu chiar săptămâni”. Cele mai mari incendii, însă, se află în zone rurale slab populate. Sute de pompieri din toată țara au fost mobilizați în lupta cu flăcările. Fotografiile surprinse la începutul acestei săptămâni arată cerul nocturn în nuanțe de portocaliu în timp ce flăcările devastau vegetația. Un alt incendiu a generat atât de multă căldură încât a declanșat o furtună izolată, au raportat pompierii.
Clima Australiei s-a încălzit, în medie, cu 1,51 grade Celsius comparativ cu 1910, susțin cercetătorii. Această schimbare a dus la o creștere a frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, atât pe uscat, cât și pe mare.
