Ucraina nu a greșit când a decis să atace cu drone centrele de date Yandex, demonstrând astfel cu prisosință că serviciile acestei companii, inclusiv în Republica Moldova, depind de infrastructura din Federația Rusă. La rândul său, Republica Moldova, pe lângă Yandex, trebuie să-și reducă la maximum dependența și de celelalte platforme rusești, spune doctorul în economie și profesorul universitar, Sveatoslav Mihalache, într-un interviu pentru Veridica.
VERIDICA: Dle Mihalache, după ce președintele Zelenski a avertizat că Ucraina va răspunde cu acțiuni similare atacurilor rusești asupra infrastructurii sale de internet, au avut loc cel puțin trei atacuri asupra centrelor de date Yandex din Rusia. Cum credeți, de ce ucrainenii țintesc anume în această companie?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Presupun că și din cauza că Yandex-ul folosește boți pentru dezinformare inclusiv în favoarea formațiunilor politice pro-Kremlin din toată lumea, în special din Uniunea Europeană. Oricum, nu este singura companie care ar merita atenție în acest sens. Să nu uităm și de Rostelekom, de exemplu, care furnizează infrastructură și servicii pentru numeroase sisteme publice rusești. Importanța acestei infrastructuri, aproape nevăzută la prima vedere, s-ar face neapărat simțită în cazul unei perturbări a activității întreprinderii, când operațiuni obișnuite nu ar mai putea fi încheiate. Atunci alte instituții ar pierde accesul la registrele de stat și nu ar fi în stare să confirme identitatea persoanelor, să verifice drepturile de proprietate sau să proceseze cereri. Astfel, verificările s-ar amâna, cererile ar rămâne în așteptare și întârzierile ar crește. Dacă mai multe servicii ar depinde de sistemul afectat, dificultățile s-ar transmite de la o instituție la alta și s-ar ajunge la o mare dezorganizare.
De fapt, un centru de date poate fi scos din funcțiune fără ca informațiile stocate în el să fie pierdute definitiv. Pot exista copii de rezervă și proceduri de recuperare, dar astea nu ne pot spune cât de repede va fi restabilit un serviciu și dacă infrastructura de rezervă poate prelua activitatea. Între promisiunea unei recuperări și revenirea efectivă la funcționarea normală poate exista un interval cu urmări serioase.
Din perspectiva războiului, aici apare întrebarea: dacă admitem că Rostelekom-ul ar fi atacat, cât efort ar trebui să depună statul rus pentru a gestiona aceste întreruperi? Pentru că restabilirea serviciilor ar necesita bani, echipamente și personal specializat. În același timp, instituțiile ar trebui să rezolve problema întârzierilor și să răspundă solicitanților. În opinia mea, o asemenea presiune internă poate complica administrarea unui stat implicat în război.
„În astfel de chestiuni, încrederea trebuie să fie susținută prin documente”
VERIDICA: În orice caz, atacurile asupra Yandex au avut în Republica Moldova un impact neașteptat. După ce serviciul de taxi Yandex Go a ieșit temporar din funcție, autoritățile noastre parcă s-ar fi trezit din somn și ar fi înțeles că într-adevăr există o problemă, care trebuie rezolvată. Cum să înțelegem această reacție atât de întârziată?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Mi-e greu să explic întârzierea fără să cunosc informațiile de care au dispus și evaluările pe care le-au făcut autoritățile. Cred însă că situația creată justifică o examinare atentă din partea instituțiilor competente și unele explicații publice despre riscurile identificate.
VERDICA: Ulterior s-a aflat că Yandex a câștigat la noi aproximativ 7 milioane de euro pe an, deși SRL-ul care îi reprezenta în țara noastră, Ridetech, declară anual pierderi. Presa a anunțat că veniturile obținute de ei în Republica Moldova ajungeau la firme din Dubai sau din Țările de Jos. În schimb, Yandex a achitat statului nostru doar o amendă de circa 40 de mii de euro, pentru că a refuzat să prezinte Consiliului Concurenței lista șoferilor care lucrează pentru ei și a bonusurilor achitate acestora...
SVEATOSLAV MIHALACHE: Aceste informații ridică într-adevăr semne de întrebare și necesită un răspuns documentat din partea instituțiilor competente. Aș păstra totuși distincția dintre ceea ce sugerează aceste date și ceea ce poate fi stabilit în urma unui control fiscal, căci veniturile realizate pe o piață, profitul declarat și obligațiile fiscale ale companiilor implicate sunt lucruri diferite. Simpla lor alăturare nu e suficientă pentru a constata evaziunea fiscală, dar justifică o examinare atentă a mecanismului prin care sunt încasate și transferate veniturile.
Dar aici există și problema protecției datelor. În mai 2026, Țările de Jos au aplicat o amendă de 100 de milioane de euro pentru compania care gestionează serviciile de taxi ale Yandex, care a transmis Rusiei datele utilizatorilor din Finlanda și Norvegia. Acest caz nu poate substitui verificările din Republica Moldova, dar este un motiv serios pentru ca autoritățile noastre să solicite explicații și garanții precise. În astfel de chestiuni, încrederea trebuie să fie susținută prin documente.
VERIDICA: Se pare totuși că Yandex a refuzat să prezinte Consiliului Concurenței datele despre șoferii săi din Republica Moldova, pentru că aceștia ar fi semnat contracte de muncă cu unele firme de peste hotare.
SVEATOSLAV MIHALACHE: Contractele au însușirea de a părea plictisitoare tocmai acolo unde devin interesante. O clauză discretă, o obligație strecurată într-o anexă pot lămuri mai mult decât orice declarație publică. În cazul nostru, înainte de toate, trebuie să știm dacă avem contracte de muncă ale șoferilor sau acorduri comerciale ale operatorilor de taxi. O confuzie ne poate conduce, printr-un raționament impecabil, la o concluzie greșită. Iar explicațiile prea grăbite au un neajuns: odată ce ne plac, observăm numai lucrurile care ne convin.
Cazul Yandex ar trebui să ne îndrepte atenția și către alte dependențe de Rusia, cum ar fi, de exemplu, platforma 1C, pe care o folosim de ani buni pentru contabilitate și gestionarea afacerilor. Ea a devenit pentru noi un obiect atât de familiar încât aproape nimeni nu-l mai observă. Premierul Tofan spunea că o folosesc aproape toate companiile din țară, iar ceea ce devine o practică generalizată nu mai trezește, de regulă, bănuieli. Dar să ne gândim ce se păstrează într-un registru contabil: date personale, salarii, contracte, plăți, datorii. Este, dacă vreți, jurnalul intim al unei întreprinderi, pe care nimeni, în mod normal, nu-l lasă pe masa din hol. Faptul că programul ne servește cuminte de ani de zile nu ne scutește de întrebarea: unde ajung datele din el? Iar obișnuința ne face să credem că ușa e încuiată doar pentru că n-am deschis-o demult.
„Unele destinații furnizează informații despre starea sănătății, convingerile religioase sau relațiile tale personale”
VERIDICA: Poate că într-adevăr autoritățile ar trebui să cerceteze cazul Yandex, deși o investigație a portalului Meduza arată că această companie a oferit anul trecut FSB-ului toate datele despre clienții săi. Dar să vorbim despre oamenii simpli, care nu văd niciun pericol în faptul că Moscova ar putea să le urmărească deplasările. Care sunt adevăratele riscuri la care se supun acești oameni?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Da, o singură călătorie poate fi lipsită de importanță. Dar mai multe, puse în ordine, pot dezvălui și lucruri mai ascunse despre un om: unde locuiește și muncește, la ce oră vine sau pleacă de acasă și ce locuri frecventează. Unele destinații furnizează inclusiv informații despre starea sănătății, convingerile religioase sau relațiile tale personale. Aceste concluzii pot fi greșite și tocmai aici apare riscul: cineva poate să-ți alcătuiască portretul fără să discute cu tine și fără să-ți dea posibilitatea de a-l corecta. Dacă astfel de informații ajung la persoane neautorizate, ele pot facilita supravegherea, hărțuirea sau tentativele de înșelăciune în privința ta. Pentru un jurnalist, istoricul deplasărilor oferă indicii despre întâlnirile sale cu surse confidențiale, dar nici ceilalți oameni nu trebuie să considere că viața lor privată este lipsită de valoare.
„Niciun trafic, dacă se află în scădere, nu ne asigură că au dispărut conturile de propagandă”
VERIDICA: Până la atacurile ucrainene, Yandex își asigura clienții din Republica Moldova că își are sediul în Țările de Jos și nu are treabă cu FSB-ul. Acum tot ei spun că situația va fi remediată, deoarece, pentru stocarea datelor utilizatorilor Yandex Go folosește serverele unui furnizor de top la nivel mondial, amplasate pe teritoriul UE și protejate de legislația europeană...
SVEATOSLAV MIHALACHE: Astea-s minciuni, cel mai probabil... Dacă serviciul din Republica Moldova a fost afectat de avarierea unor centre din Rusia, este firesc să cerem explicații. Totuși, din această întrerupere, nu putem deduce că datele personale ale utilizatorilor moldoveni sunt păstrate în Rusia. O platformă poate stoca informații într-o țară, dar, pentru anumite operațiuni, poate să depindă de infrastructura din altă țară. Totodată, nu aș considera suficientă asigurarea că serverele Yandex se află în UE. Trebuie să vedem mai exact ce date sunt găzduite acolo și cine are acces la ele. Amplasarea unui server într-un anumit loc nu răspunde tuturor întrebărilor despre protecția informațiilor.
VERIDICA: Dar cum pot fi protejați cetățenii Republicii Moldova, clienții fideli ai platformei Yandex Go, care, de ne-ar auzi, ar spune că facem politică și îi mințim?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Îi înțeleg pe acești oameni, pentru că ei cheamă o mașină și ajung unde au nevoie. Dacă le spunem că există un pericol, trebuie să-l explicăm. Dar dependența de infrastructura unui stat care a pornit un război de ocupație trebuie privită cu neîncredere. Niciun trafic, dacă se află în scădere, nu ne asigură că au dispărut conturile de propagandă. Din faptul că o postare a lui Musk primește mai puține like-uri nu putem afla cine i le oferea mai înainte sau dacă acele conturi depindeau de Yandex. Uneori mă gândesc că oamenii au obosit să-și semnaleze preferințele, ci doar citesc un text, își fac o părere și uită. Însă un cititor tăcut nu este neapărat nepăsător. E o chestiune psihologică, care ne arată că oamenii pur și simplu s-au săturat de lucruri în plus. Și pe timpuri erau iluștri nepăsători, acum sunt mai mulți. În schimb, boții pun like-uri peste like-uri la postările anumitor persoane, asta fiind misiunea lor artificială sau o altă formă de manipulare a minții omenești.
„Adevărul cere răbdare și are prostul obicei de a ne contrazice”
VERIDICA: În același timp, presa profesionistă devine din ce în ce mai ignorată. Trăim un colaps intelectual, în care majoritatea oamenilor „se documentează” din bârfe, propagandă și știri false. Unde am putea ajunge, dacă înaintăm pe această cale?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Urmăresc și eu cu atenție fenomenul respectiv, care arată cu adevărat că mass-media profesioniste sunt mai puțin citite. Poate că retrăim mai limpede o slăbiciune veche și anume dorința de a primi răspunsuri care ne scutesc de neliniștea întrebărilor. Adevărul cere răbdare și are prostul obicei de a ne contrazice, însă o explicație comodă ne lasă mulțumiți de propria judecată, indiferent de unde am fi împrumutat-o. Pericolul apare când această comoditate devine deprindere. Ajungem să ne apărăm opiniile cu atât mai înverșunat cu cât le-am cercetat mai puțin.
Cum să combatem acest fenomen? Aș începe cu o disciplină modestă: să verificăm sursele, să suportăm obiecțiile și să putem spune „nu știu”, fără să ne simțim umiliți. Este un efort de a nu ne abandona judecata tocmai în clipa în care ni se oferă atât de amabil alta gata pregătită.
„Uneori, libertatea începe cu neplăcerea de a descoperi că te-ai înșelat”
VERIDICA: Bine, dar lumea nu mai citește nici literatură și se transformă într-o unealtă extrem de ușor de controlat. Unii observatori constată că, în lumea de astăzi, instinctul animalic prevalează asupra conștiinței umane. Astfel, minciuna este pe punctul de a ajunge politică de stat, ca la Orwell. Așa să fie?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Lumea a fost și va fi amăgită. Escrocii profită de slăbiciunile oamenilor, în dorința de câștiga foarte rapid. E o chestie simplă, ca la Ostap Bender. Cum procedează escrocul? „Vrei să câștigi foarte mult? Vino cu mine!”. Chiar dacă omul înțelege că nu e posibil să-și înmulțească banii rapid, el se lasă condus de iluzie. Și pe timpul lui Shakespeare a fost așa. Bine, dacă vrei să-ți dublezi banii într-o clipă, pune-i în fața oglinzii și vei avea măcar avantajul de a ști că iluzia îți aparține. Uneori, libertatea începe cu neplăcerea de a descoperi că te-ai înșelat.
VERRIDICA: Să revenim la taxiurile noastre. Credeți că platforma Yandex Go va fi interzisă în Republica Moldova?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Nu aș dori să anticipez o decizie a instituțiilor competente, care ar trebui să se întemeieze pe rezultatele unor verificări, pe legislația în vigoare și pe evaluarea riscurilor constatate. Cred că publicul are dreptul să se aștepte la o examinare riguroasă și la o decizie bine argumentată.
VERIDICA: Dar cum credeți că s-a ajuns la situația în care aproape jumătate din utilizatorii serviciilor de taxi din Republica Moldova au devenit clienți ai Yandex Go?
SVEATOSLAV MIHALACHE: Eu nu am folosit Yandex și nu intenționez să îl folosesc, însă preferințele mele nu au influențat succesul platformei. Ar trebui să vedem care sunt motivele șoferilor și ale pasagerilor: condițiile de colaborare, veniturile posibile, prețul cursei și timpul de așteptare. În orice caz, popularitatea unui serviciu nu îl scutește de răspundere. Trebuie clarificat cine încheie contractele, cine încasează comisioanele și ce obligații au părțile. O piață sănătoasă înseamnă concurență reală, reguli clare și instituții care le aplică.
