Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență cu o demonstrație fără precedent de sprijin politic și militar din partea Occidentului, etalând pașii făcuți pe calea integrării europene și măsurile menite să reducă avantajele economice ale regimului separatist de la Tiraspol. După paradă însă urmează lunile decisive. Chișinăul trebuie să avanseze simultan pe calea integrării europene și a reintegrării țării. Ce s-a schimbat, ce rămâne nerezolvat și care sunt mizele următoarei perioade analizăm în sinteza săptămânală Veridica.
Parada din 2026 versus parada din 2016
Republica Moldova a sărbătorit pe 27 august 35 de ani de la proclamarea independenței cu o paradă militară la care au defilat militari ai statelor NATO și la care a fost expusă tehnica militară modernă, achiziționată începând cu 2021 cu sprijinul partenerilor de dezvoltare.
Potrivit colonelului Sorin Bacalu, șef al Direcției instruire la Baza militară de instruire a Armatei Naționale, joi, în Piața Marii Adunări Naționale, au fost prezentate echipamente de ultimă generaţie, care răspund tuturor cerinţelor actuale ale securităţii: drone, sisteme autopropulsate de artilerie, transportatoare amfibie blindate cu un rang sporit de securitate şi siguranţă pentru personalul militar.
El califică procurarea acestei tehnici de către Armata Națională drept un salt enorm comparativ cu ultima paradă organizată acum zece ani, în 2016, când a fost expusă tehnică foarte veche, de peste 40-60 de ani. Această realizare împreună cu sosirea la Chișinău a șefilor de stat din Ucraina și România, Volodimir Zelenski și Nicușor Dan, precum și mesajele de felicitare primite din partea celor mai mari puteri ale lumii, denotă reputația câștigată de președinta Maia Sandu în domeniul politicii externe.
În paralel, a fost consemnat succesul Chișinăului pe drumul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, deși deschiderea tuturor celor șase clustere anunțată pentru acest an rămâne deocamdată în așteptare. Pentru moment, Republica Moldova a reușit să deschidă două capitole de negocieri: Valori fundamentale și Relații externe. Șefa Delegației UE la Chișinău, Iwona Piórko, a declarat recent pentru Moldpres că celelalte patru clustere – Piața internă; Competitivitate și creștere favorabilă incluziunii; Agenda verde și conectivitate durabilă; Resurse, agricultură și coeziune – rămân pregătite pentru a fi deschise. Următorul pas, a precizat ambasadoarea UE, este ca statele membre să adopte deciziile necesare, o prioritate pentru agenda Uniunii în lunile următoare. Șefa Delegației UE a subliniat că Planul de Creștere și Agenda de Reforme oferă atât foaia de parcurs, cât și resursele necesare pentru accelerarea acestei activități. Președinta Maia Sandu a declarat recent că septembrie și octombrie sunt luni-cheie pentru parcursul european al Republicii Moldova.
Dezamăgirea care a afectat evenimentul aniversar
De departe, dezamăgirea care a afectat evenimentul aniversar, de altminteri, și debursarea banilor din Planul de Creștere, a fost tergiversarea lucrărilor la Stația Electrică Chișinău, care a împiedicat darea în folosință a liniei electrice Vulcănești-Chișinău, infrastructură energetică numită „linia independenței”. Anume acest fapt a determinat blocarea următoarei tranșe de bani din partea UE. Datorită conexiunii respective, malul drept al Nistrului va ieși din dependența energetică față de regiunea transnistreană, prin înlocuirea liniei Isaccea – Vulcănești – Centrala Termoelectrică Moldovenească – Chișinău. Trebuie subliniat că reprezentanții Guvernului au făcut ce le-a stat în puteri pentru a grăbi lucrările la acest obiectiv energetic cu probleme, dar totul depinde de companiile românești care execută lucrările. După ultimele estimări ale Ministerului Energiei, ele urmează să fie finalizate „în câteva săptămâni”. Aceasta a fost a patra amânare.
TVA și accizele la produsele de lux lovește în Sheriff
Un pas important anunțat miercuri a fost pe dimensiunea procesului de reintegrare a statului și vizează eliminarea treptată a avantajelor economice și fiscale de care a beneficiat, timp de decenii, regiunea transnistreană. Este o introducere care creează o tranziție firească spre subiectul TVA, accizelor și al concurenței fiscale. De la 1 septembrie, se introduce TVA și accizele pentru mărfurile importate de agenții economici din regiunea transnistreană. Această decizie anulează facilitățile fiscale pentru companiile transnistrene – în stânga Nistrului nu a existat niciodată TVA (!) – și așează toate întreprinderile din Republica Moldova în condiții egale atât din punct de vedere fiscal, cât și din cel al noilor realități energetice din regiune. Gazul gratuit furnizat de Rusia agenților economici din regiunea transnistreană, până în decembrie 2024, a pus în dificultate și chiar a dus la falimentul mai multor companii de pe malul drept al Nistrului, care nu au putut concura în condiții egale cu firmele din stânga Nistrului.
Așadar, în prima etapă, vor fi taxate cu TVA și accize mărfurile considerate neesențiale, cum ar fi blănurile, băuturile alcoolice, caviarul și bijuteriile. Noul regim va viza și produsele din tutun și cele cu nicotină, parfumurile, articolele pirotehnice, precum și anumite mijloace de transport. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a declarat, miercuri, în cadrul ședinței Guvernului că, pentru început, se propune taxarea cu TVA şi accize a zece grupuri de mărfuri care nu sunt esenţiale pentru viaţă, dar sunt produse fie nocive, fie de lux, cum ar fi mașini, blănuri, caviar, pietre preţioase, băuturi alcoolice etc. Prin urmare, decizia Guvernului de la Chișinău lovește, în primul rând, în Holdingul Sheriff, unul din principalii contribuabili ai administrației separatiste. Holdingul este controlat de oligarhii locali Victor Gușan și Ilia Kazmalî.
Pentru unele materii prime și produse petroliere, noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar pentru gazele naturale, energia electrică, telefoane și computere – de la 1 aprilie 2027. Procesul va continua treptat, astfel încât, până în 2030, regimul fiscal general să fie aplicat integral mărfurilor importate de agenții economici din regiunea transnistreană, în aceleași condiții ca și pentru operatorii economici din restul țării.
După cum era de așteptat, Tiraspolul a criticat decizia Chișinăului, calificând-o drept ilegală. Joi, în cadrul unei întrevederi cu mediul de afaceri din regiune, pretinsul ministru al dezvoltării economice de la Tiraspol, Serghei Obolonik, a subliniat că decizia Chișinăului se suprapune pe problema asigurării cu gaze a malului stâng al Nistrului: „În ultimele șase săptămâni, prețul gazelor a crescut cu 44%. Acest lucru este întotdeauna esențial pentru noi. Pentru că, pe măsură ce prețurile la gaze au crescut, s-au redus și volumele de furnizare”. În noile condiții, slăbirea regimului separatist de la Tiraspol nu aduce doar avantaje pentru autoritățile constituționale, ci și responsabilitatea de a preveni și de a fi pregătite pentru o criză umanitară în regiune.
