Ilie Gulca este jurnalist de investigație. Este doctor în istorie și absolvent al Bursei pentru Excelență în Jurnalism al Balkan Investigative Reporting Network (2022). Colaborează cu Balkan Investigative Reporting Network și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. A lucrat pentru RFE/RL Moldova, TV8 (2023) și a fost redactor-șef adjunct la Jurnalul de Chișinău (2009-2019).
Guvernul a retras de pe agendă proiectul privind sistemul de depozit pentru ambalaje, după ce mai multe companii mari au acuzat Ministerul Mediului de lipsă de transparență în desemnarea administratorului acestui sistem. Autoritățile și experții de mediu avertizează că situația hidrologică de pe Nistru se agravează pentru al treilea an consecutiv. Reforma administrativă propusă de Executiv continuă să stârnească dezbateri. Acestea sunt principalele subiecte ale săptămânii pe care ni le propunem să le analizăm în sinteza săptămânii la Veridica.
Schimbul de deținuți care a dus la eliberarea celor doi ofițeri moldoveni din captivitatea Rusiei readuce în prim-plan întrebarea dacă trădarea și predarea fostului ofițer de rang înalt din contraspionajul moldovenesc, Alexandru Balan, face Republica Moldova mai vulnerabilă în fața Kremlinului, în condițiile în care Chișinăul a reușit în ultimii ani să contracareze operațiunile maligne ale Rusiei, organizate cu sume enorme de bani și eforturi pe dimeniunea spionajului rusesc, temutul Serviciu de informații militare al Rusiei (GRU).
Vladimir Plahotniuc, considerat cel mai influent și mai bogat om din Republica Moldova în perioada 2015–2019, a fost condamnat miercuri de prima instanță la 19 ani de închisoare.
Chișinăul face un nou pas în raport cu prezența militară rusă din stânga Nistrului: mai mulți ofițeri din comandamentul Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) urmează să fie expulzați pe motiv că nu au statut legal. Decizia vine pe fondul tensiunilor în negocierile transnistrene și al reacțiilor Moscovei. Oficialii ruși leagă decizia cu privire la retragerea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de securitatea trupelor ruse din regiune.
Guvernul a reușit, joi, să treacă în Parlament în prima lectură reforma administrativă, dar nu are răspunsuri la unele întrebări legate de funcționarea sistemului pe care vrea să îl implementeze, și anume, care vor fi exact cele 10 raioane și cum vor fi aleși șefii lor, cum vor fi reprezentate primăriile închise în noile unități administrative create?
Declarațiile recente ale oficialilor de la Moscova evidențiază tendința de a pune în legătură caracterul pretins ilegitim al deciziei Sfatul Țării din 27 martie 1918 și actualul parcurs de integrare europeană al Republica Moldova. Ambele procese sunt prezentate de retorica rusească drept influențate sau impuse din exterior și lipsite de fundament democratic intern.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie.
Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Făcând abstracție de maniera anevoaiasă în care evoluează dezbaterile judiciare în aceste cauze, faptul că Marina Tauber se ascunde, cel mai probabil, în Federația Rusă și că Alexandr Nesterovschi a primit cetățenia rusă cu o zi înainte de condamnare denotă încurajarea pe care o au persoanele respective din partea Kremlinului pentru a sfida în continuare legile și statul Republica Moldova.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc. Pesemne că Natalia Morari și-a dorit foarte mult să lovească în președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmărindu-se prin această acrobație propagandistică, în general, compromiterea cursului european al Chișinăului.
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
Panglica „Sfântului Gheorghe” și „Regimentul Nemuritor”, prezentate inițial ca inițiative de comemorare a eroilor sovietici căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, apărute spontan în societatea rusă, au devenit elemente de apartenență la regimul lui Vladimir Putin și simboluri de demarcare a Lumii Ruse ca proiect politic contrapus Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice.
„Fuge un băiețel spre școală, fuge-fuge, se oprește, iar fuge, iar se oprește. Are capul ca o minge, i se vede doar vârful pleoapelor. „Victoraș, dar cum ai ajuns tu așa la școală?!”, îl întreb eu. Și el îmi arată: deschide ochiul cu ambele mâini ca să vadă cărarea și, cât o ține minte, fuge. Dacă uită, se oprește și iar deschide ochiul. Așa a ajuns la școală”, mi-a relatat acum câțiva ani Vera Stratulat, învățătoare în timpul foametei din 1946–1947, la Voroteț, Orhei.
În satele basarabene de la sfârșitul secolului XIX, raiul nu era ceva extrem de pretențios, pe scurt, ar reprezenta un loc în care este din belșug mâncare gustoasă, odinhă și apă rece. Paradisul era văzut și ca tărâm al odinhei fără de sfârșit, o scăpare de lucrul fizic. Iadul însă reprezenta o lume a corvoadelor infinite și a setei și foamei, a neputinței de a mânca, nu din cauza lipsei de hrană, ci a unui miros insuportabil. Asta este pedeapsa la care sunt supuși cei păcătoși.
Autoritățile sovietice au interpretat unirea Basarabiei cu România din 27 martie 1918 printr-o lentilă strict penală și ideologică, transformându-o dintr-un act politic și istoric într-o pretinsă „infracțiune contrarevoluționară”. În anchetele NKVD, inclusiv în dosarul preotului Alexandru Baltaga, votul din Sfatul Țării și contextul unirii sunt prezentate drept „răsturnare a puterii sovietice” și „trădare a Rusiei Sovietice”, marcând astfel procesul prin care un eveniment fondator al istoriei Basarabiei a fost criminalizat retrospectiv în logica represiunii politice sovietice.
Propunerea Chișinăului de a trece școlile „moldovenești” din stânga Nistrului la predarea în limba română a scos la iveală din nou clivajul identitar dintre cele două maluri ale Nistrului. În timp ce autoritățile constituționale insistă asupra dreptului la educație în limba maternă, Tiraspolul invocă existența unui „popor transnistrean”, parte a „lumii ruse”.
Evgheni Șevciuk nu este primul exponent al administrației separatiste de la Tiraspol care, după ce a servit interesele Rusiei și ale grupării criminale din stânga Nistrului, și-a denunțat ortacii instituțiilor de drept din Republica Moldova și celor internaționale.
Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și urmează să participe chiar astăzi la o ședință în dosarul „Furtului Miliardului”. Iurie Roșca a fost condamnat de Curtea de Apel Centru la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Partidul Irinei Vlah urmează să afle dacă rămâne în cursa electorală după ce Curtea de Apel Centru a admis cererea cu privire la limitarea activității formațiunii politice la solicitarea Ministerului Justiției.
Suspendarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia, aterizarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană și deconspirarea întregii scheme de finanțare a rețelei Șor, cu toți marii actori implicați, inclusiv fostul polițist fugar Ion Perju, sunt știrile care au marcat penultima săptămână din preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c.
Șeful Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a relatat într-un interviu pentru Veridica.md despre provocările principale pe care le întâmpină statul în timpul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie curent.
Rolul lui Alexandru Balan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în rețeaua spionajului din Belarus sau celui rusesc; decizia Curții de Apel București în cazul lui Ion Ceban și anunțul despre aducerea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, au fost principalele evenimente reflectate atât în presa din Republica Moldova, cât și în cea internațională.
Pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, Plahotniuc va fi adus în Republica Moldova, ca „trofeu” pentru guvernarea PAS, cum scrie presa elenă.
Ilan Șor este folosit de Kremlin la nivel global pentru ocolirea sancțiunilor internaționale și pentru asigurarea întreprinderilor de stat rusești cu materialele necesare întreținerii economiei de război a Rusiei.
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei?