Ilie Gulca este jurnalist de investigație. Este doctor în istorie și absolvent al Bursei pentru Excelență în Jurnalism al Balkan Investigative Reporting Network (2022). Colaborează cu Balkan Investigative Reporting Network și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. A lucrat pentru RFE/RL Moldova, TV8 (2023) și a fost redactor-șef adjunct la Jurnalul de Chișinău (2009-2019).
Republica Moldova a ajuns să fie survolată de peste zece ori mai des de dronele și rachetele rusești decât în urmă cu patru ani. Numai joi, patru drone au traversat spațiul aerian al țării, iar două dintre incidente s-au încheiat cu explozii, una în raionul Florești și alta în regiunea transnistreană. Pe fondul acțiunilor de intimidare a Rusiei, Tiraspolul se opune cu înverșunare măsurilor economice și politice aplicate de Chișinău în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Aceste două evenimente și banii pe care îi varsă Energocom în buzunarul unui om de afaceri, care are probleme cu legea, alcătuiesc subiectele sintezei Veridica din această săptămână.
Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut procesul cu PAS în cazul acuzațiilor privind presupusele sale legături cu persoane asociate serviciilor rusești de informații. Budapesta și-a reafirmat sprijinul pentru integrarea europeană și suveranitatea Republicii Moldova, în timp ce o companie elvețiană cu capital și management maghiar continuă să joace un rol central în schema rusească de asigurare cu gaze a regiunii transnistrene. Și ... în stilul anilor 1989-1990, Tiraspolul își mobilizează din nou „colectivele muncitorești” – de această dată, în mare parte pensionari – la postul de control de la Tighina, pentru a protesta împotriva noii politici fiscale a autorităților constituționale de la Chișinău. Acestea sunt principalele subiecte analizate în sinteza Veridica din această săptămână.
Reforma justiției continuă să provoace dispute la Chișinău. Ministerul Justiției insistă asupra extinderii vettingului, adică verificarea integrității și a activității profesionale a judecătorilor din instanțele de fond care nu au trecut prin actualele proceduri de evaluare. Consiliul Superior al Magistraturii se opune, repetat, inițiativei și avertizează că aceasta ar putea destabiliza sistemul. În sinteza din această săptămână, Veridica prezintă argumentele Consiliului Magistraturii cu privire la verificarea deplină a judecătorilor și relatează concluziile Institutului pentru Studiul Războiului despre atacurile sistematice ale armatei ruse asupra punctelor de trecere a frontierei dintre Ucraina și Republica Moldova.
Crima de la Măgdăcești, care a scos la suprafață vulnerabilitățile sistemului de protecție a victimelor violenței domestice, și introducerea treptată a TVA și accizelor pentru agenții economici din regiunea transnistreană sunt cele două subiecte pe care le analizăm în această ediție a Sintezei Veridica. Cazul Anei Efros ridică întrebări privind eficiența mecanismelor de monitorizare a agresorilor și capacitatea instituțiilor de a preveni violența, în timp ce noul regim fiscal aplicat regiunii transnistrene marchează o nouă etapă în procesul de apropiere economică dintre cele două maluri ale Nistrului. Chișinăul susține aplicarea treptată a regulilor fiscale, în timp ce Tiraspolul se conformează noilor cerințe, dar continuă să denunțe public ceea ce el numește o „blocadă economică” impusă de autoritățile constituționale.
Republica Moldova a marcat 35 de ani de independență cu o demonstrație fără precedent de sprijin politic și militar din partea Occidentului, etalând pașii făcuți pe calea integrării europene și măsurile menite să reducă avantajele economice ale regimului separatist de la Tiraspol. După paradă însă urmează lunile decisive. Chișinăul trebuie să avanseze simultan pe calea integrării europene și a reintegrării țării. Ce s-a schimbat, ce rămâne nerezolvat și care sunt mizele următoarei perioade analizăm în sinteza săptămânală Veridica.
Cobasna este un pistol cu apă, iar o eventuală explozie a depozitelor cu munițiile sovietice expirate de la hotarul cu Ucraina reprezintă un pericol local, care nu are cum să depășească teritoriul regiunii transnistrene. Asocierea unei eventuale explozii cu Hiroshima este o narațiune care favorizează Rusia pentru a-și menține trupele pe teritoriul Republicii Moldova. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de ofițerii Armatei Naționale și ai Serviciului de Informații și Securitate și consultat de Veridica, pe care le vom analiza în sinteza săptămânii de astăzi, alături de contextul în care a fost lansat studiul respectiv.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie.
Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Făcând abstracție de maniera anevoaiasă în care evoluează dezbaterile judiciare în aceste cauze, faptul că Marina Tauber se ascunde, cel mai probabil, în Federația Rusă și că Alexandr Nesterovschi a primit cetățenia rusă cu o zi înainte de condamnare denotă încurajarea pe care o au persoanele respective din partea Kremlinului pentru a sfida în continuare legile și statul Republica Moldova.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc. Pesemne că Natalia Morari și-a dorit foarte mult să lovească în președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmărindu-se prin această acrobație propagandistică, în general, compromiterea cursului european al Chișinăului.
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
Cele două surori din Recea, Strășeni, Feodosia Magari și Elizaveta Donică, împreună cu fiul acesteia, Dumitru Donică, au fost condamnați de regimul sovietic la zeci de ani de lagăr pentru că au ajutat membri ai unui grup de rezistență antisovietică, trecuți în „ilegalitate”. Fugarii au fost prinși în casa Elizavetei Donică, iar condamnările au venit, în mare parte, după autodenunțul Feodosiei Magari – sora Elizavetei și mătușa lui Dumitru. Dar ce s-a întâmplat după eliberarea lor din lagăr? Cum au trăit cele trei victime ale persecuției sovietice, cum s-au raportat una la alta și cum au fost privite de consătenii lor din Recea după „păcatul” Feodosiei? Aflați povestea lor într-un reportaj construit din mărturiile Mariei Donică, soția lui Dumitru, și ale Marianei Lupașcu, nepoata celor condamnați.
În zilele de 26 iunie – 3 iulie 1940, fiecare oră a adus schimbări dramatice pentru Basarabia. De la ultimatumurile transmise de Uniunea Sovietică, ședințele decisive ale Consiliului de Coroană și primele confruntări armate la Nistru, până la intrarea trupelor sovietice în Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, evenimentele s-au succedat într-un ritm alert, haotic pentru autoritățile române și derutante pentru cetățeni. În doar câteva zile, administrația românească s-a retras, mii de oameni au luat calea refugiului, iar Basarabia a intrat sub controlul URSS, mai exact în malaxorul represiunilor NKVD-iste.
La începutul secolului al XX-lea, cu aproape un sfert de secol până la formarea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești, autoritățile țariste, în special cele responsabile de învățământ și Biserică, au lansat și promovat ideea existenței unei limbi „moldovenești”, „adevărate”, distincte de limba română, o limbă „falsă”, în opinia lor. Principalul obiectiv al acestei narațiuni false, în limbajul actual, era că Imperiul Rus urmărea pe această cale să slăbească legăturile culturale și identitare ale populației basarabene cu spațiul românesc și să prevină o mișcare unionistă, percepută drept o potențială amenințare separatistă.
Pe 5 aprilie 1903, de Paște, a fost înregistrată una dintre cele mai negre pagini din istoria evreilor din Basarabia și o pată rușinoasă din trecutul Chișinăului. Elevi ai Seminarului Teologic, îmbrăcați în uniforme, au dat tonul violențelor în timpul pogromului evreiesc. Viitorilor preoți li s-au alăturat treptat zeci de bărbați îmbrăcați în cămăși roșii pe care muncitorii le preferau de sărbători. Cum s-a ajuns ca viitorii slujjitori ai cultului din capitala guberniei rusești dintre Prut și Nistru să provoace mulțimea împotriva evreilor în timpul marelui pogrom?
Panglica „Sfântului Gheorghe” și „Regimentul Nemuritor”, prezentate inițial ca inițiative de comemorare a eroilor sovietici căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, apărute spontan în societatea rusă, au devenit elemente de apartenență la regimul lui Vladimir Putin și simboluri de demarcare a Lumii Ruse ca proiect politic contrapus Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice.
„Fuge un băiețel spre școală, fuge-fuge, se oprește, iar fuge, iar se oprește. Are capul ca o minge, i se vede doar vârful pleoapelor. „Victoraș, dar cum ai ajuns tu așa la școală?!”, îl întreb eu. Și el îmi arată: deschide ochiul cu ambele mâini ca să vadă cărarea și, cât o ține minte, fuge. Dacă uită, se oprește și iar deschide ochiul. Așa a ajuns la școală”, mi-a relatat acum câțiva ani Vera Stratulat, învățătoare în timpul foametei din 1946–1947, la Voroteț, Orhei.
Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și urmează să participe chiar astăzi la o ședință în dosarul „Furtului Miliardului”. Iurie Roșca a fost condamnat de Curtea de Apel Centru la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Partidul Irinei Vlah urmează să afle dacă rămâne în cursa electorală după ce Curtea de Apel Centru a admis cererea cu privire la limitarea activității formațiunii politice la solicitarea Ministerului Justiției.
Suspendarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia, aterizarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană și deconspirarea întregii scheme de finanțare a rețelei Șor, cu toți marii actori implicați, inclusiv fostul polițist fugar Ion Perju, sunt știrile care au marcat penultima săptămână din preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c.
Șeful Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a relatat într-un interviu pentru Veridica.md despre provocările principale pe care le întâmpină statul în timpul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie curent.
Rolul lui Alexandru Balan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în rețeaua spionajului din Belarus sau celui rusesc; decizia Curții de Apel București în cazul lui Ion Ceban și anunțul despre aducerea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, au fost principalele evenimente reflectate atât în presa din Republica Moldova, cât și în cea internațională.
Pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, Plahotniuc va fi adus în Republica Moldova, ca „trofeu” pentru guvernarea PAS, cum scrie presa elenă.
Ilan Șor este folosit de Kremlin la nivel global pentru ocolirea sancțiunilor internaționale și pentru asigurarea întreprinderilor de stat rusești cu materialele necesare întreținerii economiei de război a Rusiei.
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei?