Ilie Gulca este jurnalist de investigație. Este doctor în istorie și absolvent al Bursei pentru Excelență în Jurnalism al Balkan Investigative Reporting Network (2022). Colaborează cu Balkan Investigative Reporting Network și Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova. A lucrat pentru RFE/RL Moldova, TV8 (2023) și a fost redactor-șef adjunct la Jurnalul de Chișinău (2009-2019).
Comisia Europeană consideră că Republica Moldova a înregistrat progrese importante în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar avertizează că reformele trebuie să producă rezultate concrete, în special în domeniul justiției și combaterii corupției. Bruxellesul a propus, miercuri, un calendar orientativ pentru închiderea provizorie a capitolelor de negociere în 2027 și susține integrarea graduală a țării în politicile și structurile europene înainte de aderare. În aceeași zi, la Moscova, liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a fost decorat de Vladimir Putin și prezentat cu titulatura de „președinte al Republicii Moldovenești Nistrene”. În discursul său, Krasnoselski a susținut că Transnistria a apărut datorită Imperiului Rus și rămâne parte a „lumii ruse”.
Retragerea cetățeniei Republicii Moldova a trei persoane asociate structurilor separatiste de la Tiraspol readuce în atenție rolul promotorilor separatismului transnistrean și implicarea acestora în evenimentele de la începutul anilor ’90. Printre cei vizați se numără Andrei Safonov, fost membru al administrației separatiste, care a anunțat că va contesta decizia în instanță.
Autoritățile Republicii Moldova înăspresc regulile pentru platformele electronice de taxi, dar lasă fără răspuns întrebări esențiale legate de activitatea Yandex, companie rusă acuzată că ar fi obținut venituri de milioane de euro fără să le declare. Noile prevederi obligă platformele să proceseze plățile prin instituții financiare licențiate în Republica Moldova și să respecte cerințe fiscale și de înregistrare a automobilelor. Ele nu clarifică însă cine are acces la datele personale ale utilizatorilor și cum sunt acestea protejate.
Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
Cu una dintre cele mai mici armate din Europa raportată la numărul de populație, Republica Moldova își propune să-și consolideze capacitățile de apărare prin majorarea efectivului Armatei Naționale, în contextul amenințărilor de securitate din regiune. În paralel, Chișinăul avansează în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, după ce a primit invitația de a prezenta pozițiile de negociere pentru încă două clustere. Consolidarea securității naționale și pașii Republicii Moldova spre integrarea europeană sunt două dintre subiectele pe care le analizăm astăzi în Sinteza Săptămânii la Veridica.
Expirarea contractului de furnizare a gazelor dintre Gazprom și Moldovagaz, noile incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și criza hidrologică de pe Nistru au marcat această săptămână. Acestea sunt evenimentele pe care le vom analiza în sinteza Veridica.
Zinaida Bolea este doctor habilitat în psihologie, conferențiar universitar și psihanalist. Am discutat cu ea, într-un interviu pentru Veridica, despre cercetările sale cu privire la traumele provocate de regimul sovietic supraviețuitorilor deportărilor din RSS Moldovenească.
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie.
Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Făcând abstracție de maniera anevoaiasă în care evoluează dezbaterile judiciare în aceste cauze, faptul că Marina Tauber se ascunde, cel mai probabil, în Federația Rusă și că Alexandr Nesterovschi a primit cetățenia rusă cu o zi înainte de condamnare denotă încurajarea pe care o au persoanele respective din partea Kremlinului pentru a sfida în continuare legile și statul Republica Moldova.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc. Pesemne că Natalia Morari și-a dorit foarte mult să lovească în președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmărindu-se prin această acrobație propagandistică, în general, compromiterea cursului european al Chișinăului.
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
O decizie secretă a conducerii comuniste a pus capăt, la 19 martie 1968, mandatului lui Nicolae Testimițanu la conducerea Ministerului Ocrotirii Sănătății al RSS Moldovenești. Alături de el, a fost demis și subalternul său, G.A. Balan. Oficial, cei doi au fost acuzați de insuficiența medicilor în mediul rural și de încălcarea principiilor leniniste de selectare și repartizare a cadrelor. În realitate, sancțiunile au venit după ce ei au promovat predarea în limba română la Institutul de Stat de Medicină din Chișinău, au încurajat utilizarea literaturii medicale occidentale și au înlocuit profesori ruși cu tineri universitari moldoveni.
Rivalitatea dintre doi scriitori și denunțurile ar fi contribuit la interzicerea cărții „Haiducul Tobultoc”, semnată de Dumitru Moldovanu (1946-2018) și publicată în 1981. Potrivit lui Arhip Cibotaru, fost redactor al revistei „Nistru”, un scriitor consacrat, care deținea un loc important în abordarea temelor istorico-patriotice, l-ar fi considerat pe Moldovanu un concurent și ar fi identificat în creația acestuia nuanțe antirusești. Scriitorul la care s-ar fi referit Cibotaru ar fi Gheorghe Malarciuc (1934-1992), cunoscut inclusiv pentru scenariile filmelor despre Serghei Lazo. Un alt denunț ar fi venit din interiorul editurii. Deși cartea trecuse prin toate filtrele cenzurii sovietice, tirajul de 10.000 de exemplare a fost confiscat, iar cărțile au fost tăiate și arse.
Pe drumul spre Huși se întindea o coloană nesfârșită de căruțe, oameni care fugeau din Basarabia după ocuparea sovietică din primăvara lui 1944. În sens invers, îndărăt, spre Prut, înainta o singură căruță cu cinci copii, „condusă de o femeie, mama noastră”, își amintește în memoriile sale, Mihai Plămădeală, fratele fostului mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, născut la 17 noiembrie 1926, în Basarabia, la Stolniceşti - judeţul Lăpuşna.
„Minciună”, „sâcâială”, „fire închisă”, „murdar”, „obraznic”, „greu de controlat”, - așa îi descriau profesorii și administratorii școlilor din Basarabia țaristă pe elevii din diferite comunități etnice. Moldovenii erau prezentați ca neglijenți și indisciplinați, evreii ca înclinați spre minciună și comerț, iar bulgarii ca greu de supravegheat și prea legați de propria limbă și origine. Nu sunt caracterizări contemporane, ci formulări consemnate în documentele administrației școlare ruse din secolul al XIX-lea.
Cele două surori din Recea, Strășeni, Feodosia Magari și Elizaveta Donică, împreună cu fiul acesteia, Dumitru Donică, au fost condamnați de regimul sovietic la zeci de ani de lagăr pentru că au ajutat membri ai unui grup de rezistență antisovietică, trecuți în „ilegalitate”. Fugarii au fost prinși în casa Elizavetei Donică, iar condamnările au venit, în mare parte, după autodenunțul Feodosiei Magari – sora Elizavetei și mătușa lui Dumitru. Dar ce s-a întâmplat după eliberarea lor din lagăr? Cum au trăit cele trei victime ale persecuției sovietice, cum s-au raportat una la alta și cum au fost privite de consătenii lor din Recea după „păcatul” Feodosiei? Aflați povestea lor într-un reportaj construit din mărturiile Mariei Donică, soția lui Dumitru, și ale Marianei Lupașcu, nepoata celor condamnați.
În zilele de 26 iunie – 3 iulie 1940, fiecare oră a adus schimbări dramatice pentru Basarabia. De la ultimatumurile transmise de Uniunea Sovietică, ședințele decisive ale Consiliului de Coroană și primele confruntări armate la Nistru, până la intrarea trupelor sovietice în Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, evenimentele s-au succedat într-un ritm alert, haotic pentru autoritățile române și derutante pentru cetățeni. În doar câteva zile, administrația românească s-a retras, mii de oameni au luat calea refugiului, iar Basarabia a intrat sub controlul URSS, mai exact în malaxorul represiunilor NKVD-iste.
Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în Republica Moldova și urmează să participe chiar astăzi la o ședință în dosarul „Furtului Miliardului”. Iurie Roșca a fost condamnat de Curtea de Apel Centru la patru ani de închisoare pentru trafic de influență. Partidul Irinei Vlah urmează să afle dacă rămâne în cursa electorală după ce Curtea de Apel Centru a admis cererea cu privire la limitarea activității formațiunii politice la solicitarea Ministerului Justiției.
Suspendarea extrădării lui Vladimir Plahotniuc din Grecia, aterizarea lui Constantin Țuțu în regiunea transnistreană și deconspirarea întregii scheme de finanțare a rețelei Șor, cu toți marii actori implicați, inclusiv fostul polițist fugar Ion Perju, sunt știrile care au marcat penultima săptămână din preajma alegerilor parlamentare din 28 septembrie a.c.
Șeful Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a relatat într-un interviu pentru Veridica.md despre provocările principale pe care le întâmpină statul în timpul campaniei electorale pentru parlamentarele din 28 septembrie curent.
Rolul lui Alexandru Balan, fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în rețeaua spionajului din Belarus sau celui rusesc; decizia Curții de Apel București în cazul lui Ion Ceban și anunțul despre aducerea lui Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, au fost principalele evenimente reflectate atât în presa din Republica Moldova, cât și în cea internațională.
Pe 25 septembrie, în săptămâna alegerilor, Plahotniuc va fi adus în Republica Moldova, ca „trofeu” pentru guvernarea PAS, cum scrie presa elenă.
Ilan Șor este folosit de Kremlin la nivel global pentru ocolirea sancțiunilor internaționale și pentru asigurarea întreprinderilor de stat rusești cu materialele necesare întreținerii economiei de război a Rusiei.
Foști angajați ai instituțiilor de forță ale Republicii Moldova se află în solda rețelei criminale Șor, coordonată de la Kremlin. Mai exact, este vorba de lucrători ai Serviciului de Pază și Protecție de Stat, foști ofițeri din Ministerul Afacerilor Interne și ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Toți aceștia asigură protecția fizică capilor rețelei Șor și au grijă de menținerea ordinii în timpul acțiunilor de protest plătite de la Moscova. În același timp, ei sunt suspectați de autorități că prestează servicii de filaj și interceptări pentru gruparea criminală Șor.
Cum s-a lăsat atrasă Moldova în schema gaziferă a Kremlinului împotriva Ucrainei?