Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
Republica Moldova a înregistrat, în aprilie, o inflație de 7.8%
Una dintre explicațiile care îmi vin în minte este că prețurile sunt mai mari în acest an. Cu mai mulți bani pot cumpăra mai puține lucruri, pentru că ele au devenit mai scumpe.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, Republica Moldova a înregistrat, în aprilie 2025, o inflație de 7.8%, față de aceeași lună a anului precedent. Legumele și fructele au fost în luna precedentă cu aproape o treime mai scumpe decât acum un an.
Dar, probabil, cea mai mare presiune asupra buzunarelor a venit din partea sectorului energetic. Am început anul cu o criză generată de oprirea livrărilor de gaze rusești către Transnistria, la finele lui 2024, ca urmare a expirării contractului de tranzit prin Ucraina. Această situație a dus la creșterea tarifelor energetice și a afectat indirect prețurile la nivel național în mai toate sectoarele.
În termeni anuali, energia electrică a fost mai scumpă cu 27% decât în 2024; apa și canalizarea - cu 21%, gazul și încălzirea centralizată - cu 15%. Iar, când vorbim de scumpiri, trebuie să înțelegem că prețurile au crescut de la o bază deja grea: anul trecut și în 2022, la fel, am avut majorări galopante.
Zilele trecute, discutam cu managera unei rețele comerciale din Ucraina, venită în vizită la Chișinău. M-a surprins cu o impresie neașteptată: “foarte verde și frumos e la voi, dar… mi s-a părut totul mai scump în magazine!”. Este cumva ciudat să realizezi că plătești mai mult decât cetățenii unei țări aflate în război.
Sigur, poate fi o impresie pur subiectivă, dar eu tind să o cred. Atunci când merg pe o săptămână în Germania, cumpăr de la supermarket un coș de produse cu aproximativ 50 euro, care la Chișinău mă costă 100 de euro!
Oficial, o ducem… stabil
La ședința din 12 mai 2025, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a decis menținerea tuturor principalelor instrumente de politică monetară, semnalând o atitudine prudentă, dar fermă față de inflație.
- Rata de bază rămâne la 6,50% anual.
- Ratele dobânzilor la facilitățile overnight, repo și depozite rămân neschimbate:
- Overnight credite: 8,50%
- Operațiuni repo: 6,75%
- Depozite overnight: 4,50%
- Overnight credite: 8,50%
- Rezervele obligatorii se mențin:
- În lei și valută neconvertibilă: 22,0%
- În valută liber convertibilă: 31,0%
- În lei și valută neconvertibilă: 22,0%
Experții BNM au notat că ritmul inflației este în scădere, dar încă peste ținta de 5% ±1,5pp; că presiunile energetice rămân un risc; lichiditatea în exces din sistemul bancar e ridicată – peste 10 miliarde lei. La fel, economia dă semne de stagnare – PIB-ul a crescut marginal în T1 2025, iar consumul intern rămâne slab.
La toate acestea se mai aliniază factorii externi – tensiuni regionale și instabilitate pe piețele de materii prime.
Decizia din 12 mai a.c. confirmă faptul că BNM navighează într-o zonă delicată: inflația coboară (după haosul de 30% în 2022), dar nu destul pentru relaxare, iar economia are nevoie de susținere. Menținerea dobânzilor și a rezervelor pare o strategie de „așteptăm să vedem”, până când datele vor confirma o direcție clară.
“Incertitudinile rămân pronunțate. Principalele surse sunt riscurile privind producția agricolă din anul curent, vulnerabilitatea prețurilor la fructele și legumele autohtone față de condițiile meteorologice în perioada următoare, ajustarea tarifelor la serviciile comunal-locative, asigurarea unui impuls fiscal suficient pentru revigorarea activității economice, asistența financiară externă, precum și situația tensionată în regiune și fragmentarea comerțului internațional”, se mai arată în comunicatul BNM.
Totuși, printre rânduri, BNM nu a exclus o ameliorare în al doilea semestru al anului. “Balanța riscurilor prognozei inflației este echilibrată, cu o înclinare dezinflaționistă până la finele orizontului de prognoză”.
E ca și cum am fi pe o potecă pe munte, cu risc de alunecare. Până nu vedem cer senin și drum stabil, ținem pasul apăsat pe frână.
Acțiunile Băncii Naționale, echilibrate
Experții economici văd acțiunile Băncii Naționale ca fiind echilibrate.
Veaceslav Ioniță: „BNM joacă prudent: nu relaxează politica monetară prea devreme, ca să nu revină inflația. În același timp, se pregătește pentru o posibilă reducere a dobânzii dacă economia încetinește puternic.”
Adrian Lupușor (Expert-Grup): „Menținerea ratelor indică o abordare echilibrată. Scăderea inflației e reală, dar fragilă. BNM a învățat lecțiile anilor 2022-2023, când relaxarea prematură a dus la reveniri inflaționiste.”
În orice caz, sărăcia absolută în Republica Moldova a atins cote alarmante în ultimii ani. Conform datelor recente ale Biroului Național de Statistică, în prezent, 814.000 de persoane trăiesc în sărăcie absolută în țară, iar acest număr s-a mărit cu 170.000 în ultimii trei ani, ceea ce reprezintă o creștere de 40% a ratei sărăciei absolute.
Evident, aceste scumpiri au un impact direct asupra nivelului de trai, mai ales în familiile cu venituri mici. Chiar dacă pensiile au fost indexate cu 6,1%, acest procent nu acoperă întreaga inflație, ceea ce înseamnă că pensionarii vor putea cumpăra mai puține bunuri decât anul trecut.
Să sperăm că nu vom avea de furcă cu o nouă criză energetică în sezonul următor. Guvernul se laudă cu creșterea producției de energie regenerabilă proprie (am atins 30% - o cotă inimaginabilă acum câțiva ani), iar la gaze naturale se prefigurează un contract de alternativă din România.
Și ploile din ultimul timp au încolțit o sămânță de speranță printre agricultori. Contează să mai trecem cu bine de grindină și de secetă la vară. Iar, la toamnă… vin alegerile!
Un expert economic mi-a spus, mai în glumă, mai în serios că nivelul de trai crește brusc în Republica Moldova în preajma scrutinelor electorale. Se re-apucă drumarii de lucru, mai cresc salariile, apar mai mulți bani în economie.
Contează ca acești bani să vină din economie, nu aduși cu avioanele charter. Pentru că, n-ar fi rău să fie bine și la noi, pe card, în buzunare și la prețurile de pe raft.
