Andrei Cibotaru este autorul ghidului de vinuri “Fine Wine Guide” și a unui blog cu aceeași specialitate. A absolvit Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova, iar în prezent face studii de master la Universitatea Tehnică din Moldova. Reprezintă Moldova în juriu la mai multe concursuri de vin. Ocazional, publică materiale jurnalistice în presa de la Chișinău.
Prestigioasa revistă The Economist începe anul 2026 cu un editorial deloc optimist în privința tendințelor mondiale în domeniul vinului. “Scăderea vânzărilor de vin reflectă o lume mai singură și mai atomizată”, titrează publicația.
Ultimii zece ani au redesenat profund sectorul vitivinicol din Republica Moldova. Datele oficiale indică o reducere constantă a suprafețelor viticole, o producție instabilă, puternic influențată de factorii climatici, dar și o transformare lentă a structurii exporturilor.
2025 a fost un an diferit pentru vinul Moldovei. Nu neapărat mai ușor, nu neapărat mai spectaculos în sticlă, dar cu siguranță mai vizibil, mai asumat și mai greu de ignorat. A fost anul în care Republica Moldova nu s-a mai limitat la a participa la marile conversații ale lumii vinului, ci le-a și găzduit.
În Republica Moldova s-a încheiat campania vitivinicolă 2025 sau — cum îi spun vinificatorii locali — s-a sfârșit “sezonul”. Viile intră ușor în repausul de iarnă, în crame se încheie fermentările, iar experții fac primele estimări. Pe un ton rezervat optimist, se pare că a fost un an bun pentru vinuri.
Între 15 și 20 de mii de turiști străini estimativ au vizitat anul acesta Chișinăul de Ziua Vinului. Toate locurile de cazare din Capitală au fost rezervate, iar dacă reieșim dintr-o medie de 500 euro pentru trei zile de cazare, vorbim de un aport economic de 10 milioane de euro. Prețurile au fost mari în weekendul 4-5 octombrie a.c.
Importurile de vinuri spumante în Republica Moldova s-au dublat, în 2024, față de anul precedent, reprezentând o presiune tot mai mare pe această piață.
Presa rusă a lansat recent o narațiune falsă, potrivit căreia Uniunea Europeană ar închide piața pentru vinurile moldovenești. În realitate, UE rămâne cel mai mare importator de vin moldovenesc, iar sectorul vitivinicol din Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a se alinia standardelor europene.
Logo-ul vinurilor moldoveneşti, selectat de cei din domeniul vitivinicol, reprezintă o barză, care cuprinde cu aripile un ciorchine de viţă de vie ce reprezentă conturul hărţii Republicii Moldova. Sloganul brandului este „Wine of Moldova - o legendă vie”.
Cum aducem tot ce-i mai bun din Italia acasă, gustul plimbărilor cu trotineta s-a dezvoltat și la Chișinău.
Poate că nu v-ați gândit vreodată că atunci când alegeți o sticlă de vin în supermarket, instinctiv, veți selecta una mai grea. Mai “premium”. În esență, toate ele conțin 0.75 litri de licoare bahică. Mă refer la cea mai populară sticlă, nu la Magnum sau Baltazar. Vinul are gustul la fel, însă ambalajul îi poate dubla greutatea. Companiile vinicole știu acest truc de marketing și-l folosesc din plin.
Printre satele fantomă se numără Gavrilovca sau Pelinia din Drochia. Şi-au abandonat casele şi oamenii din Cuconeştii Vechi, municipiul Edineţ, Chetrişul Nou, Făleşti, Frumuşica Nouă din Floreşti. Avem localități pustii şi în Găgăuzia. Sunt multe sate cu 4-5 locuitori.
Într-un magazin din Beijing, China, dau întâmplător de un vin moldovenesc. Se numește Via Matei, un Cabernet Sauvignon sec. Costă 55 yani (6.99 euro) și stă alături de un vin bordolez, pe același raft, la un preț similar.
Republica Moldova a găzduit, între 16 - 20 iunie 2025, Congresul Mondial al Viei și Vinului, un eveniment, în premieră, în țara noastră. Chișinăul a fost (auto) proclamat “capitala mondială a vinului” pe durata acestor câteva zile care, însă, nu au trecut fără incidente.