Andrei Cibotaru este autorul ghidului de vinuri “Fine Wine Guide” și a unui blog cu aceeași specialitate. A absolvit Jurnalism și Științe ale Comunicării la Universitatea de Stat din Moldova, iar în prezent face studii de master la Universitatea Tehnică din Moldova. Reprezintă Moldova în juriu la mai multe concursuri de vin. Ocazional, publică materiale jurnalistice în presa de la Chișinău.
Deși rulajul de pe cardul bancar îmi arată că o duc mai bine în 2025 față de anul trecut, realitatea economică mi se pare mai grea. Obiceiurile de consum parcă nu s-au schimbat structural, bani ar trebuie să ajungă, dar nu e așa. Ca să o spun mai pe șleau: mi s-a acutizat sentimentul sărăciei. De ce?!
Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
E o problemă actuală cu vinurile cu un conținut de alcool tot mai mare, iar schimbările climatice reprezintă principalul aspect.
Presa rusă a lansat recent o narațiune falsă, potrivit căreia Uniunea Europeană ar închide piața pentru vinurile moldovenești. În realitate, UE rămâne cel mai mare importator de vin moldovenesc, iar sectorul vitivinicol din Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a se alinia standardelor europene.
În decembrie 2013, secretarul de stat american, John Kerry, participa la lansarea noului brand de țară al vinificației din Republicii Moldova — Wine of Moldova. Un brand elaborat, inclusiv cu sprijinul USAID.
Deși le văd de mulți ani prin capitalele europene sau la Chișinău, am tot ezitat să folosesc trotinetele electrice. Gheața s-a spart în Italia: după semimaratonul din Chianti — obosiți să mai facem drumul pe jos de la metrou la hotel — am luat trotineta. Și a început! Uauuuu! Nu-i complicat de condus, e nostim, e fain, e cool, e o soluție de mobilitate, la urma urmei!
Presa rusă a lansat recent o narațiune falsă, potrivit căreia Uniunea Europeană ar închide piața pentru vinurile moldovenești. În realitate, UE rămâne cel mai mare importator de vin moldovenesc, iar sectorul vitivinicol din Republica Moldova a făcut pași importanți pentru a se alinia standardelor europene.
Logo-ul vinurilor moldoveneşti, selectat de cei din domeniul vitivinicol, reprezintă o barză, care cuprinde cu aripile un ciorchine de viţă de vie ce reprezentă conturul hărţii Republicii Moldova. Sloganul brandului este „Wine of Moldova - o legendă vie”.
Cum aducem tot ce-i mai bun din Italia acasă, gustul plimbărilor cu trotineta s-a dezvoltat și la Chișinău.
Poate că nu v-ați gândit vreodată că atunci când alegeți o sticlă de vin în supermarket, instinctiv, veți selecta una mai grea. Mai “premium”. În esență, toate ele conțin 0.75 litri de licoare bahică. Mă refer la cea mai populară sticlă, nu la Magnum sau Baltazar. Vinul are gustul la fel, însă ambalajul îi poate dubla greutatea. Companiile vinicole știu acest truc de marketing și-l folosesc din plin.
Printre satele fantomă se numără Gavrilovca sau Pelinia din Drochia. Şi-au abandonat casele şi oamenii din Cuconeştii Vechi, municipiul Edineţ, Chetrişul Nou, Făleşti, Frumuşica Nouă din Floreşti. Avem localități pustii şi în Găgăuzia. Sunt multe sate cu 4-5 locuitori.
Într-un magazin din Beijing, China, dau întâmplător de un vin moldovenesc. Se numește Via Matei, un Cabernet Sauvignon sec. Costă 55 yani (6.99 euro) și stă alături de un vin bordolez, pe același raft, la un preț similar.
Republica Moldova a găzduit, între 16 - 20 iunie 2025, Congresul Mondial al Viei și Vinului, un eveniment, în premieră, în țara noastră. Chișinăul a fost (auto) proclamat “capitala mondială a vinului” pe durata acestor câteva zile care, însă, nu au trecut fără incidente.