Fosta RSSM era cea mai bogată republică din URSS, dar apropierea de Uniunea Europeană a dus-o la sărăcie, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-o postare pe Telegram. Statisticile, inclusiv cele prezentate de presa rusă, arată, însă, că RSSM nu era nici pe departe cea mai bogată republică unională. În plus, cea mai mare creștere a PIB printre fostele „republici surori” a fost înregistrată în Țările Baltice, care au aderat la UE acum două decenii.
Datele statistice arată că RSSM nu a fost niciodată cea mai bogată republică din URSS
ȘTIRE: „Pe parcursul celor 20 de ani de integrare europeană, Moldova, din cea mai bogată republică a URSS, a devenit cea mai săracă țară din Europa.
Astăzi, PIB-urile pe cap de locuitor ale Moldovei și Ucrainei sunt de 4 500 de dolari. De două ori mai mici decât în Azerbaidjan, de trei ori mai mici decât în Rusia.
Pierdem șansa modernizării, continuând calea dezindustrializării, a dezurbanizării, a reducerii numărului de școli”, susține deputatul socialist Bogdan Țîrdea.
NARAȚIUNE FALSĂ: Republica Moldova ar fi fost o țară prosperă pe timpul URSS, dar orientarea spre Uniunea Europeană ar fi adus-o la sărăcie.
OBIECTIVUL URMĂRIT: Este elogiat trecutul sovietic al Republicii Moldova, pentru a realimenta nostalgia unei părți a populației și, în același timp, a blama integrarea europeană a Republicii Moldova, asociindu-o cu sărăcia și lipsurile.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Informațiile oficiale arată că fosta RSSM, nu era nici pe departe cea mai bogată republică dinn cadrul URSS. Potrivit statisticilor prezentate de data.un.org, pagina Diviziei de Statistică a ONU, în 1990 PIB-ul pe cap de locuitor în Republica Moldova era de 1064 de dolari, de peste 2,5 ori mai mic decât media pe URSS. Republica Moldova ocupa locul 9 printre cele 15 foste republici unionale la acest capitol.
Și o sursă din Federația Rusă, portalul de informații economice rbc.ru, contrazice afirmațiile lui Bogdan Țîrdea. Potrivit sursei citate, în 1990 după PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumpărare, Republica Moldova era pe locul 8 din cele 15 republici, devansând cu puțin Armenia și Ucraina.
Ceele mai bogate state ex-sovietice sunt statele baltice care au aderat la UE
Statisticile data.un.org demonstrează că dintre fostele republici sovietice, după destrămarea URSS, cea mai mare creștere a PIB a fost înregistrată în statele baltice, care din 2004 sunt membre ale Uniunii Europene. În Letonia, Lituania și Estonia, PIB-ul pe cap de locuitor, în 2022, oscila între 22.000 și aproape 29.000 de dolari, devansând cu mult celelalte foste „republici surori”. În rest, PIB-ul a înregistrat creșteri importante în statele ex-sovietice care dețin zăcăminte de hidrocarburi și/sau alte resurse naturale, cum Rusia, Kazahstan, Turkmenistan.
Aceleași date mai arată că „în cei 20 de ani de eurointegrare” la care se referă Bogdan Țîrdea, adică din 2004, PIB-ul pe cap de locuitor în Republica Moldova a crescut de aproape șase ori - de la 770 de dolari în 2004, la aproape 4500 - și de peste patru ori față de 1990. Pe de altă parte, până în 2004, PIB-ul nici nu ajunsese la nivelul anului 1990.
Potrivit unui studiu prezentat la sfârșitul anului 2023, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa era de aproape 17,7 mii de euro pe an, Republica Moldova fiind aproape de coada clasamentului - pe locul 39 din 42, - cu o putere de cumpărare de aproximativ 4700 de euro pe an, adică ceva mai mult de un sfert din media europeană.
Noile state membre ale UE au beneficiat, de fapt, de pe urma integrării europene. În cazul României, spre exemplu, care a aderat la UE la 1 ianuarie 2007, potrivit unui material realizat de Europa Liberă, care a analizat datele statistice furnizate de un șir de surse internaționale cum ar fi Banca Mondială, INS, Trading Economics, în primii 15 ani după aderare, PIB-ul a crescut de la 178 de miliarde de dolari, la 248 de miliarde. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de trei ori, salariul mediu net - de peste trei ori, rata sărăciei a scăzut de la 29% la 11%, iar nivelul de satisfacție a vieții a crescut de la 49% la 65%.
CONTEXT: Pe fundalul apropierii datei referendumului pentru integrarea europeană, în Republica Moldova se amplifică numărul narațiunilor antieuropene, promovate de Kremlin și politicieni afiliați Moscovei.
Nu este însă o strategie nouă. Propaganda rusă și prorusă promovează deseori fake news-uri și dezinformări în care elogiază trecutul sovietic al Republicii Moldova și încearcă să mușamalizeze sau să minimizeze cataclismele politice, sociale și economice din perioada sovietică, cum ar fi foametea din anii 1946-1947 sau deportările din 1940-1949.
