Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung şi scurt, la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind una „negativă”

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung şi scurt, la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind una „negativă”
© EPA/ROBERT GHEMENT   |   O imagine din 4 noiembrie 2011, care prezintă un teren în fața uzinei petrochimice Fibrex, din satul Săvinești, lângă orașul Piatra Neamț, la 350 km nord-est de București, România. Una dintre principalele servicii de rating, Standard & Poor's Ratings Services, a redus pe 29 noiembrie 2011 ratingurile pe termen lung și scurt, în monedă locală, pentru România la BB+/B, un nivel junk, invocând în principal expunerea României la criza zonei euro. Standard & Poor's a menționat, de asemenea, vulnerabilitatea economiei românești și sectorul său bancar, care este în mare măsură dominat de investiții externe. Ajustarea ratingului a avut loc după închiderea piețelor. Bannerul spune: „De vânzare”.

Agenţia de evaluare financiară S&P Global Ratings a confirmat ratingurile României pentru datoria pe termen lung şi scurt, la „BBB minus/A-3”, perspectiva asociată fiind una „negativă” - informează un comunicat de presă al S&P, citat, joi, de mass-media de la București.

Potrivit sursei, alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou Guvern sub prim-ministrul Ilie Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică în România.

Guvernul se bazează pe o largă majoritate parlamentară, ceea ce i-a permis să legifereze un set de măsuri de consolidare fiscală.

Impactul fiscal total al măsurilor este de 1,1% din PIB în 2025 şi unul considerabil, de 3,5% din PIB, în 2026, împărţit relativ egal între măsurile legate de venituri şi cheltuieli.

„În opinia noastră - şi având în vedere efectele de runda a doua asupra economiei - acest lucru va contribui la reducerea deficitelor la sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024” – afirmă agenția.  

Cu toate acestea, analiştii S&P atrag atenţia că există riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu de după 2026 rămâne incertă.

Conform S&P, procesul de corecţie fiscală va diminua şi mai mult ceea ce era deja o perspectivă slabă de creştere în acest an: „ne-am revizuit în jos previziunile privind creşterea economică reală, până la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) şi la 1,3% în 2026 (de la 2,6%)”.

 

Perspectiva fiscală după 2027 rămâne incertă

 

De asemenea, S&P subliniază că perspectiva fiscală după 2027 rămâne incertă, în special având în vedere că premierul liberal Bolojan se va retrage la sfârşitul anului viitor, ca parte a unui acord de împărţire a puterii cu PSD.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că riscurile legate de finanţele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunţate” - se mai arată în comunicatul agenţiei de evaluare.

S&P avertizează, totodată, că ar putea reduce ratingul României în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală a României deviază semnificativ de la aşteptări.

Următoarea agenţie de rating ce are planificată o analiză privind România este Fitch Ratings, care a anunţat că o va publica pe 15 august.

Toate cele trei mari agenţii de rating (S&P Global Ratings, Moody's şi Fitch) au o perspectivă negativă asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de categoria junk, nerecomandată investițiilor .

Timp citire: 2 min