Formațiunile politice ale celor doi sunt afiliate la Partidul Popular European.
România nu îşi doreşte „un proxy” al Moscovei la conducerea statului vecin - a spus șeful guvernului de la București.
Potrivit experților Fondului, accesarea şi utilizarea eficientă a fondurilor europene vor avea un rol decisiv în atingerea acestor obiective.
Data de 11 septembrie rămâne o rană dureroasă – scrie el, la comemorarea a 24 de ani de la atentatele teroriste din America.
Acestea privesc domeniile sănătăţii, fiscalităţii, gestionării companiilor publice şi reorganizării unor agenţii de stat.
Vrea să transmită sprijinul Uniunii pentru statele membre care se confruntă cu provocări fiindcă sunt, geografic, aproape de Rusia sau cu Belarus.
Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de solidaritate și angajament față de parcursul european al Chișinăului, evocând legăturile profunde de limbă, cultură și istorie care unesc cele două state.
Acesta are ca scop scurtarea timpilor de aşteptare şi fluidizarea circulaţiei persoanelor şi mărfurilor, consolidând, totodată, cooperarea bilaterală.
România sprijină pe toate căile cursul european al Republicii Moldova, a declarat premierul Ilie Bolojan care se află astăzi, 23 august, într-o vizită de lucru la Chișinău.
„Noroc că guvernul de la Chişinău este mult mai transparent şi publică anual un raport privind asistenţa financiară nerambursabilă” - susține senatorul AUR Petrişor Peiu.
Premierul României Ilie Bolojan va efectua sâmbătă, 23 august 2025, o vizită de lucru în Republica Moldova.
Magistrații amenință după ce guvernul a propus ca judecătorii şi procurorii să se poată pensiona la vârsta standard de 65 de ani, după cel puţin 35 de ani de activitate, iar cuantumul pensiei să nu depăşească 70% din ultimul salariu net.
Acestea îi reveniseră demisionarului Dragoş Anastasiu.
Ministerul de Interne susține că acţionează pentru identificarea şi combaterea campaniilor de dezinformare care afectează încrederea în instituţiile statului şi în oamenii care îşi fac datoria cu seriozitate.
E primul care pleacă din guvernul declarat pro-occidental, instalat acum o lună.
Îl consideră un politician serios, care luptă pentru interesele românilor şi este interesat de succesele româno-ungare.
„Ne-am revizuit în jos previziunile privind creşterea economică reală, până la 0,3% în acest an (de la 1,8% anterior) şi la 1,3% în 2026 (de la 2,6%)”.
Discuţiile au vizat și creşterea schimburilor comerciale, care au depăşit 13,3 miliarde de euro în 2024.
Parlamentarii puterii n-au votat.
69% dintre intervievaţi consideră că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită.
Inițiatorii îi acuză pe guvernanți că „au ruinat ţara şi acum îi obligă pe români să achite nota de plată”.
Sindicaliştii cer ca subvenţia de la bugetul de stat să li se acorde formaţiunilor politice numai în anii în care România se încadrează în ţintele de deficit bugetar stabilite la nivel european.
A promis că propunerile acestora vor fi analizate și, dacă va fi posibil, vor fi incluse în pachetul de măsuri guvernamentale.
Pensiile și salariile îngheață, subvențiile de la bugetul de stat pentru partide se mai dezbat.
Toţi sunt supăraţi pe politicile Executivului.
În arhitectura constituțională românească, funcțiile echivalează cu numărul doi și, respectiv, numărul trei în stat.
„Un guvern suplu”, cu cinci vicepremieri.
S-au decis: vor, chiar dacă unii dintre partenerii de guvernare au viziuni politice opuse.
El se declară încrezător că va colabora bine cu premierul desemnat, liberalul Ilie Bolojan.
Potrivit presei de la București, Taxa pe Valoarea Adăugată va crește de la 19 la 21%.
S-ar fi agreat varianta unei așa-zise rotative guvernamentale, pe care liberalii și social-democrații au mai exersat-o cu foștii lor lideri, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.
Președintele Senatului României, Ilie Bolojan, și vicepremierul moldovean Vladimir Bolea, au analizat măsuri concrete pentru optimizarea activităților la graniță, în special prin implementarea unor controale coordonate între autoritățile celor două state.