Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului și Statul de Drept (DGI) a Consiliului Europei au avertizat că planul autorităților moldovenești de a extinde verificările de integritate financiară asupra judecătorilor instanțelor de fond reprezintă, în esență, o formă de vetting și trebuie justificat prin circumstanțe excepționale, potrivit unui aviz publicat după solicitarea Ministerului Justiției. Avizul vizează un proiect de lege care prevede ca, până la sfârșitul anului 2027, judecătorii instanțelor de fond să fie supuși unor verificări de integritate financiară realizate de Comisia de Evaluare Externă a Judecătorilor, organism implicat în actualul proces de vetting. Experții europeni au apreciat că reforma urmărește obiective legitime, precum consolidarea integrității sistemului judiciar și creșterea încrederii publice, însă au subliniat că autoritățile nu au prezentat dovezi suficiente care să demonstreze că extinderea vettingului este necesară și că măsuri mai puțin intruzive nu ar fi suficiente. „Revine în ultimă instanță autorităților moldovenești să decidă dacă situația actuală din sistemul judiciar justifică supunerea tuturor judecătorilor unor evaluări extraordinare de integritate”, se arată în aviz. Comisia recomandă ca, în cazul în care autoritățile decid să continue reforma, aceasta să fie realizată în cadrul legal al vettingului, cu justificări explicite, garanții procedurale complete și reguli clare privind eventualele sancțiuni.
Cel de-al doilea aviz vizează modificarea procedurii de numire a membrilor internaționali în comisiile care evaluează procurorii și judecătorii. Proiectul prevede reducerea pragului de vot necesar în Parlament, de la două treimi la majoritate simplă, dacă prima încercare de numire eșuează. Experții Consiliului Europei consideră că mecanismul este justificat de caracterul temporar al măsurii și de necesitatea evitării blocajelor care ar putea întârzia reforma justiției. Totuși, Comisia de la Veneția recomandă introducerea unei perioade suficiente între primul și al doilea vot, pentru a permite negocieri reale între majoritate și opoziție și pentru a favoriza obținerea unui consens.
