Donald Trump ordonă reluarea testelor nucleare

SUA Trump teste nucleare Rusia China Japonia
© EPA/MUZEUL BOMBEI ATOMICE DIN NAGASAKI   |   Imagine a norului în formă de ciupercă, fotografiată de la sol în timpul bombardamentului atomic de la Nagasaki din 9 august 1945.

Președintele american Donald Trump a ordonat astăzi reluarea testelor SUA cu arme nucleare, suspendate cu peste 30 de ani în urmă, după o serie de anunțuri făcute de omologul său rus Vladimir Putin privind dezvoltarea de noi arme atomice de către Rusia. Ordinul dat de Trump, fără detalii concrete, a părut mai degrabă o demonstrație de forță, o replică la anunțurile Kremlinului, în timp ce eforturile sale de a pune capăt războiului declanșat de invazia rusă în Ucraina de peste trei ani și jumătate nu s-au soldat până acum cu niciun rezultat concret.

„Avem mai multe arme nucleare decât oricine. Noi nu facem teste, dar având în vedere că alţii fac teste, cred că este adecvat să facem şi noi”, a declarat Trump reporterilor aflaţi la bordul Air Force One, referindu-se la Rusia şi China. „Din cauza programelor de teste desfășurate de alte țări, am cerut Ministerului Războiului să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe picior de egalitate. Acest proces va începe imediat!”, a scris ulterior președintele american pe Truth Social. „SUA dețin mult mai multe arme nucleare decât orice altă țară, Rusia vine pe poziția a doua, iar China, mult mai în urmă, se plasează pe locul trei, dar ea va recupera această întârziere în cinci ani”, a completat Trump.

Situația armelor nucleare în lume

Potrivit ultimului raport anual al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), Rusia deține 5.489 focoase nucleare, comparativ cu 5.177 cât au SUA și cele 600 ale Chinei. În total, SIPRI estimează la peste 12.200 numărul focoaselor nucleare deținute de cele nouă țări care dispun de arme atomice: Rusia, SUA, China, Franța, Regatul Unit, Pakistan, India, Israel și Coreea de Nord.

Un raport din august al Serviciului de Cercetare al Congresului a arătat că ar dura între 24 şi 36 de luni pentru ca SUA să testeze o armă nucleară după ce preşedintele va da ordinul în acest sens. Niciuna dintre cele trei mari puteri nucleare – Rusia, Statele Unite şi China – nu a testat o armă nucleară de la testul Beijingului din 1996. Ultimul test nuclear al Rusiei a avut loc în 1990, iar SUA au detonat ultima dată un dispozitiv nuclear în 1992. Însă puterile nucleare mondiale continuă să dezvolte şi să testeze sisteme de lansare a ogivelor nucleare. Cu câteva zile în urmă, Rusia a afirmat că a testat cu succes o super-torpilă nucleară Poseidon.

Rusia continuă să testeze noi arme cu propulsie nucleară

Ordinul liderului american intervine după o serie de anunțuri făcute de Vladimir Putin, care în ultimii ani nu a încetat să laude noile capacități militare ale țării sale. Președintele rus a salutat duminică testul reușit al unei rachete de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik, despre care a spus că are o rază de acțiune nelimitată și este capabilă să se sustragă practic oricărui sistem de interceptare.

Ieri, Vladimir Putin a afirmat, în cadrul unei vizite la un spital militar, că „am efectuat încă un test, cu un alt sistem promițător - o torpilă Poseidon”. Potrivit Moscovei, aceasta, este dotată cu un sistem de propulsie nucleară și poate de asemenea transporta arme nucleare. „Este un aparat fără egal în lume prin viteza sa și adâncimea la care operează”, a declarat președintele rus, afirmând că nu există nicio modalitate de a o intercepta.

Trump, tot mai supărat pe Putin

Donald Trump, care s-a afișat ca un președinte pacifist de la revenirea sa la Casa Albă, pare să-și fi înăsprit tonul față de Moscova după eșecul summitului său din Alaska cu Vladimir Putin din această vară. Săptămâna trecută, Trump a anulat întâlnirea planificată, tocmai anunțată, cu Vladimir Putin la Budapesta, declarând că nu dorește discuții „degeaba”, iar SUA au impus ulterior noi sancțiuni împotriva a două mari companii petroliere ruse, Lukoil și Rosneft.

După întâlnirea sa cu Xi Jinping, devenit un aliat apropiat al liderului de la Kremlin, Trump a asigurat că Washingtonul și Beijingul vor lucra împreună cu privire la războiul din Ucraina.

Washingtonul și Moscova rămân legate prin tratatul de dezarmare nucleară New START, care limitează fiecare parte la 1.550 de ogive strategice desfășurate și prevede un mecanism de verificări, întrerupt de doi ani. Întrucât tratatul urmează să expire în februarie anul viitor, Vladimir Putin a propus la începutul lunii octombrie prelungirea acestuia cu un an, dar nu a menționat o posibilă reluare a inspecțiilor arsenalului rus.

În 2019, în timpul primului mandat al lui Trump, Statele Unite s-au retras dintr-un alt tratat major încheiat în 1987 cu Rusia privind armele nucleare cu rază medie de acțiune (INF). Încă din 2020, presa americană a menționat un presupus plan al lui Donald Trump de a relua testele nucleare, ca un avertisment pentru Rusia și China. Între primul test nuclear american din iulie 1945 în deșertul New Mexico și moratoriul impus de președintele George H. W. Bush în 1992, SUA au efectuat 1.054 de teste nucleare și cele două bombardamente asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki în 1945. 

Japonia pledează pentru „denuclearizare”

Japonia a declarat că va continua să lucreze pentru o „lume fără arme nucleare” după anunţul lui Donald Trump. Japonia rămâne singura ţară împotriva căreia s-au folosit arme nucleare şi are o politică non-nucleară de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. În august, Japonia a marcat 80 de ani de la bombardamentele atomice americane asupra orașelor Hiroshima şi Nagasaki.

„Ţara noastră va continua să depună eforturi realiste şi practice pentru realizarea unei lumi fără arme nucleare, inclusiv intrarea în vigoare rapidă a CTBT (Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare) şi menţinerea şi consolidarea regimului NPT (Tratatul de neproliferare nucleară)”, a declarat secretarul şef al cabinetului japonez, Minoru Kihara, într-o conferinţă de presă.

La începutul acestei săptămâni, Trump şi prim-ministrul japonez Sanae Takaichi au salutat o „nouă eră de aur” a relaţiilor şi au semnat un acord privind mineralele critice.

Timp citire: 4 min