Lumea a stat cu ochii pe SUA, așteptând cu sufletul la gură rezultatele finale ale alegerilor pentru reînnoirea componenței Camerei Reprezentanților și a 1/3 din Senat. Democrații au obținut controlul sigur asupra ambelor camere ale Congresului. A fost de fapt și un referendum pentru președintele Donald Trump, care consideră că a „îndeplinit mai multe promisiuni, decât a făcut” în campania electorală.
Înainte de ziua alegerilor, Donald Trump îi îndemna pe americani să considere că în buletinul de vot e și numele său, în final, văzând valul de „tsunami albastru”, el a schimbat macazul scriind în rețeaua socială că dacă numele său ar fi fost în buletin, „noi am fi câștigat zdrobitor”.
Relația dintre președintele american, Donald Trump, și cel ucrainean, Volodimir Zelenski, încă de la început a fost una sinuoasă și plină de controverse. Ea a debutat cu o dispută de proporții, pe 28 februarie 2025, la Casa Albă, fiind urmată de o perioadă de ameliorare și îmbunătățire până în toamna acestui an. În octombrie 2026 însă, tensiunile dintre cei doi șefi de stat au degenerat iarăși într-o serie de neînțelegeri publice.
Republica Moldova va beneficia de 1,2 milioane de dolari, sprijin direct oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii, destinat dezvoltării unui Centru Operațional de Securitate. Acordul de grant a fost semnat joi, 22 octombrie 2026.
Occidentul a recunoscut victoria Rusiei în războiul din Ucraina, iar SUA au trecut de partea Moscovei pentru că nu pot supraviețui fără motorina rusească, potrivit propagandei pro-Kremlin. În realitate, acordul dintre Trump și Putin nu reprezintă o recunoaștere a victoriei Rusiei, iar Statele Unite sunt cel mai mare exportator mondial de motorină.
Ori de câte ori Trump vorbește cu entuziasm despre discuția sa telefonică „foarte bună” cu Putin, te întrebi ce au mai pus ei la cale împotriva lui Zelenski, a Ucrainei (și, implicit, a Europei).
Prin finanțarea liniei electrice Strășeni-Gutinaș, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a început o luptă pentru influență împotriva Bruxelles-ului în Republica Moldova și România și pregătește schimbarea guvernărilor pro-europene din cele două state, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite a desemnat rețeaua A7, condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, drept organizație criminală transnațională.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a primit scrisorile de acreditare din partea a cinci ambasadori agreați.
Ambasada SUA anunță apropiata sosire a lui Joseph Burkhalter la Chișinău.
Discuțiile au vizat situația de securitate din regiune, consolidarea rezilienței R. Moldova în fața amenințărilor hibride, integrarea europeană și extinderea cooperării economice și energetice.
Ambasadorul R. Moldova în SUA, a reprezentat Chișinăul la o reuniune ministerială organizată de secretarul de stat american Marco Rubio, dedicată prevenirii terorismului politic și consolidării capacității democrațiilor de a răspunde amenințărilor transnaționale.
Marcel Bolboacă-Negru: „Venirea în Moldova seamănă cu o întoarcere acasă”.
Congresul SUA examinează o inițiativă legislativă care ar putea deschide calea pentru o cooperare energetică mai amplă cu R. Moldova, inclusiv prin investiții și proiecte de infrastructură strategică.
Presa internațională a relatat că Ucraina ar fi modificat aeroportul de plecare pentru vizitele externe ale președintelui Zelenski, mutându-l din orașul polonez Rzeszów la Chișinău.
Nominalizarea va fi analizată de comisiile de specialitate ale Senatului înainte de audierile și votul de confirmare necesare pentru preluarea oficială a mandatului diplomatic.
Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu senatorul american Mark Kelly.
În timpul alegerilor prezidențiale din 2024, tehnologiile americane au blocat „aproape 4 milioane de solicitări malițioase” îndreptate către site-ul Președinției.
Parlamentul a aprobat, joi, un proiect de lege în acest sens.
Operațiunea a implicat sprijin din partea SUA, Poloniei și României.
Kievul insultă Washingtonul, blochează orice negocieri de pace și împinge Ucraina într-un război de durată, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Seismul electoral de duminica trecută, cu epicentrul în Ungaria, a zguduit Europa și a reverberat dincolo de ocean, în SUA.
De ce a început războiul din Iran și care pot fi, în realitate, consecințele acestuia asupra securității și economiei globale? Veridica.md a discutat despre aceste lucruri cu Anatol Șalaru, ex-ministru al Apărării, care cunoaște și situația din Orientul Mijlociu, după ce, în perioada 2003-2008, a lucrat în Irak, în domeniul petrolier.
Președintele SUA a legat solicitarea de răspunsul Chinei la solicitarea sa de asistență pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz.
Relația Republicii Moldova cu Statele Unite a ajuns, în ultimul timp, subiect de speculație al propagandei proruse care o prezintă ca pe o abandonare a Chișinăului de către noua administrația de la Washington, în frunte cu președintele Donald Trump, și ca pe o trecere a statului nostru „pe lista neagră” a SUA.
Liderul american a ameninţat NATO cu un viitor "sumbru", dacă nu răspunde pozitiv solicitării Washingtonului.
Administrația Trump nu a furnizat încă o evaluare publică a costului conflictului pe care l-a declanșat pe 28 februarie.
Acestea ar putea avea loc în Elveția sau Turcia, în funcție de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.
Nicio persoană nu a fost rănită în urma incidentului.
"Cerul" irakian este brăzdat zilnic de avioane de bombardament americane și israeliene, dar și de rachete lansate de iranieni.
