„Statele Unite au alte priorități” - declară secretarul american de stat, Marco Rubio
Moscova şi Kievul s-au acuzat reciproc, în mod repetat, că au încălcat acest moratoriu, oricum fragil, care stipula că nici ucrainenii nu vor mai lovi infrastructura energetică rusească.
Ruşii şi ucrainenii au lansat, fiecare, mai mult de 70 de drone.
Alexei Smirnov e acuzat de fraudă.
Un al doilea proiectil a fost lansat în acelaşi loc cu primul, câteva minute mai târziu, pentru a-i lovi pe cei care au venit să ajute victimele.
Își va ispăși pedeapsa într-un centru penitenciar de maximă securitate.
Una dintre victime e o femeie de 77 de ani.
„Rachete ruseşti au ucis civili nevinovaţi” – acuză preşedintele interimar, Ilie Bolojan.
Lovitura a venit după vizita la Moscova a trimisului american Steve Witkoff.
43 din cele 55 lansate ar fi fost distruse de apărarea aeriană ucraineană.
Kievul nu precizează circumstanțele exacte ale morții sale, nici starea aeronavei.
Peste 20 de răniți în regiunile Dnipropetrovsk și Mikolaiv.
China respinge acuzaţiile Kievului, Kremlinul refuză să comenteze.
„Bombardează ca nebunii” - le-a spus el reporterilor.
Moscova a uzat și de o rachetă balistică Iskander-M.
Dispozitivul fusese doborât de sistemele rusești de apărare aeriană.
Din cauza „intensității activității aviației din Federația Rusă, cu ținte lovite în vestul Ucrainei, aviația poloneză și aliată au început operațiuni în spațiul aerian” al Poloniei.
Ținta e situată la 820 de kilometri de granița cu Ucraina invadată de trupele Moscovei.
Moscova afirmă că a scos din luptă 85 de inamici „din țări străine”.
Ar fi fost „recrutat de serviciile speciale ucrainene”.
Surse politice locale au identificat victima ca fiind Iuri Fedko, consilier orășenesc.
Un bărbat în vârstă de 88 de ani a murit, un copil a fost rănit.
O persoană, neidentificată în comunicatul de presă, i-ar fi oferit unuia dintre ei 15.000 de ruble, echivalentul a circa 160 de euro.
Oraşul Harkov a suferit un „atac masiv”.
Decizia survine după ce alte patru țări NATO de pe flancul estic - Polonia, Lituania, Letonia și Estonia – au anunțat, la rândul lor, părăsirea tratatului, toate invocând amenințarea rusească.
Ministerul Apărării dă asigurări că noii recruți, 160 de mii, nu vor fi trimiși în Ucraina invadată.
„Există motive întemeiate pentru a face acest lucru, având în vedere situația foarte gravă din Ucraina" - a declarat ministrul Apărării, Pål Jonson.