În ciuda creșterii declarate și a afirmațiilor privind stabilitatea în timp de război, economia Rusiei post-invazie trece prin cea mai mare redistribuire a bogăției din anii 1990 încoace. În spatele fațadei de reziliență se ascunde un sistem care se bazează din ce în ce mai mult pe confiscarea de bunuri, loialitatea politică și îmbogățirea unei noi elite.
Transnistria, un cap de pod al armatei ruse izolat între Ucraina și Moldova, e în centrul unei îndelungate campanii de dezinformare a Moscovei, care tot prorocește un război în regiunea separatistă. Ucraina e direct interesată ca Transnistria să revină în subordinea Moldovei, dar nu consideră că regiunea reprezintă o amenințare militară majoră, care să justifice o ofensivă.
Un armistițiu nu ar readuce pur și simplu lucrurile la normal, deoarece repoziționarea economică a Rusiei către o economie de război și neîncrederea profundă vor complica orice resetare post-conflict.
Propaganda (pro)rusă caută să convingă că Rusia e de neoprit. Alegerile din Moldova au arătat însă că, atunci când este înfruntată inteligent, Moscova nu poate să câștige războiul hibrid nici măcar împotriva unei țări cu resurse infinit mai mici. Lecțiile oferite de Moldova pot fi utile și pentru NATO și România.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
În septembrie, Belarus și Rusia vor organiza o nouă rundă de exerciții militare. Într-un interviu acordat de analistul politic Alexander Friedman, evaluăm obiectivele declarate ale exercițiului și scopul său real, scenariile pe care Moscova le-ar putea testa folosind teritoriul Belarusului, instrumentele de presiune la îndemâna Kremlinului și implicațiile pentru strategiile NATO și UE - de la incidente la frontieră și atacuri cu drone până la migrație și presiune cibernetică
Rusia are nevoie de arme și oameni de la aliați precum Coreea de Nord ca să continue războiul din Ucraina, notează expertul independent și specialistul în relații internaționale rus Pavel Luzin.
O lectură a presei pro-Kremlin ne arată că ritmul de melc al armatei ruse în Ucraina e o ofensivă zdrobitoare, „adevărul” rus a fost îmbrățișat de Europa odată cu un spectacol de la Milano, iar orașele europene vor fi transformate în deșerturi nucleare.
Rușii sunt încântați că SUA a suspendat livrările de muniție anti-aeriană către Ucraina și spun că acum vor putea face ce vor în spațiul aerian al țării pe care o bombardează în fiecare noapte. Presa pro-Kremlin mai scrie și despre voluntarii nord-coreeni gata să moară pentru Rusia și lansează un nou atac contra Republicii Moldova și UE.
După ce au bombardat ani de zile ținte civile ucrainene și au șters de pe fața pământului orașe întregi, rușii acuză Kievul de terorism pentru că le-a distrus avioane cu care atacau Ucraina și două poduri.
Presa pro-Kremlin comentează alegerile din România, scrie că NATO nu asigură securitatea membrilor săi, reia tezele false privind poporul moldovenesc și preia amenințări privind un atac nuclear rus asupra Europei
România se amestecă în treburile interne ale Rusiei, iar Chișinăul are un comportament ostil față de Transnistria, Găgăuzia și opoziția pro-rusă, potrivit unor narațiuni false promovate de unii oficiali ruși și de presa pro-Kremlin.
Virulentul Dmitri Medvedev, care a amenințat constant cu arme nucleare, spune că ucrainenii trebuie să se simtă ruși, iar Maria Zaharova, de la MAE, că dacă se luptă cu Rusia, vor fi uciși. Presa pro-Kremlin continuă și să promoveze dezinformări și știri false – americanii luptă în Ucraina, ucrainenii asasinează opozanți ruși, iar europenii sunt obligați să mănânce viermi.
Rețeaua de influență formată de Moscova cu ajutorul unor rusofili marginali și conspiraționiști, unii din România, este analizată de presa independentă rusă. Tot de acolo aflăm că rușii de rând sunt păcăliți să plece la război, în timp ce politicienii își dau o lege ca să nu își mai publice declarațiile de avere.
Serviciile secrete rusești coordonează o campanie de dezinformare și atacuri cibernetice online care vizează în special Europa, scrie presa rusă independentă. Tot acolo, despre înscenările FSB și sinuciderea unui ministru al lui Putin.
Siguranța comunicării Telegram este un mit, potrivit unei anchete care arată și legăturile fondatorului Telegram cu sistemul. Presa independentă scrie și cum un examen la engleză îți poate aduce pușcăria în Rusia.
Țările europene sunt forțate să gândească o nouă arhitectură de securitate, pe fondul incertitudinilor aduse de noua politică SUA, scrie presa rusă independentă. Această arată și cum exportă Rusia propagandă.
Putin ar putea alege ca succesor un fost bodyguard de-al său, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și despre valul de crime comise de infractorii ruși care se întorc de pe front și despre pierderile mari înregistrate în războiul din Ucraina.
Răcirea relațiilor Georgia – UE și alegerile din Moldova arată că Moscova își recâștigă influență, scrie presa rusă independentă, care relatează și cum o asistentă a fost condamnată la 8 ani de închisoare în Rusia pentru 2 postări despre război.
În ultima perioadă, se observă o creștere a retoricii anti-franceze de o factură vădit agresivă în propaganda rusă. Serviciul rus de informații externe (SVR) reprezintă vârful de lance al acestei tendințe.
Moscova găzduiește cel de-al V-lea Forum Internațional „Mass-media și tehnologiile digitale în fața provocării falsificării informațiilor și istoriei”. Evenimentul este organizat de revista „Viața internațională” a Ministerului de Externe și de Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-media din Rusia. Forumul a fost deschis de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, care, ca de obicei, a acuzat „Occidentul colectiv” de nazism și „rusofobie”, citând lucrarea deja clasică a lui Astolphe de Custine, „Rusia în 1839”. Potrivit acesteia, lucrarea „a contribuit la întărirea rusofobiei”:
După represiunea brutală din 2020 și intensificarea constantă a acțiunilor represive, organizațiile ruse au început să-și extindă influența și să se implice mai activ în domeniul activităților pentru copii și tineri.
Biroul de presă al Serviciului de Informații Externe al Rusiei a publicat o declarație potrivit căreia Marea Britanie ar pregăti acțiuni directe împotriva flotei fantomă ruse din Marea Baltică. Se spune că Londra are nevoie de un pretext formal pentru a începe o „razie în masă”:
În 2025, an electoral marcat de alegerile parlamentare din 28 septembrie, propaganda rusă și pro-rusă a intensificat campaniile de dezinformare în Republica Moldova, concentrându-se, la fel ca în 2024, pe demonizarea Uniunii Europene, alimentarea fricii de război și delegitimarea autorităților pro-europene de la Chișinău. Narațiunile false au vizat rolul UE în criza energetică și economică, pretinsa militarizare a blocului comunitar, implicarea NATO în regiune, precum și acuzații de „dictatură”, „rusofobie” și persecuție politică, toate având ca scop influențarea opțiunilor electorale, subminarea sprijinului pentru integrarea europeană și menținerea controlului informațional asupra regiunilor vulnerabile, în special Transnistria și Găgăuzia.
În Republica Moldova a fost edificat un monument pentru naziști, potrivit propagandei ruse, care se referă la un monument dedicat militarilor români căzuți în cel de-Al Doilea Război Mondial.
UE ajută Republica Moldova să-și plătească datoriile externe, nu și pentru a-și dezvolta economia pe care, de fapt, o subminează, blocându-i produsele, potrivit unor narațiuni promovate de presa Kremlinului.
Soros i-a cerut Maiei Sandu să o susțină pe Elena Lasconi, afirmă un fost premier pro-rus de la Chișinău după ce candidata USR a obținut majoritatea voturilor la secțiile din Republica Moldova, susține un fost premier din Republica Moldova.
La cererea Occidentului, Moldova este gata să înrăutățească și mai mult relațiile cu Rusia și să introducă vize pentru cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni false lansate la Tiraspol.
Politicienii din Moldova nu se împart în pro-ruși și pro-europeni ci în pro-moldoveni și pro-români, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
SUA și NATO le atribuie României și Moldovei rolul de avanpost anti-rusesc și furnizoare de carne de tun într-un război cu Rusia, afirmă propaganda rusă pornind de la un banal exercițiu militar.
GRU le-a dat talibanilor bani ca să-i atace pe americani, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre modelul economic toxic exportat de Rusia și intensificarea activității online a propagandei pro-Kremlin.
În anul 2024 principalele teme ale propagandei ruse despre Ucraina au fost strâns legate de evenimentele militare și de intenția de a slăbi prin metode hibride societatea ucraineană din interior. Narațiunile anti-ucrainene au fost integrate cu cele anti-europene și anti-americane. Ajutorul oferit Kievului de către Occident a fost prezentat ca o inițiativă de prelungire a războiului, liderii ucraineni fiind catalogați drept ilegitimi, iar identitatea național-lingvistică ucraineană a fost din nou pusă sub semnul întrebării.
Doi frați din Republica Moldova, plecați la muncă în Rusia, au dispărut după ce ar fi fost păcăliți să se înroleze și trimiși pe front. Familia și surse Veridica spun că unul dintre ei s-a predat armatei ucrainene.
Are 73 de ani de viață și o condamnare de 10 ani şi 8 luni de închisoare, pentru corupție.
O dronă lansată de armata rusă de invazie asupra unei instalații electrice provocase o pană de curent care a durat mai mult de trei ore.
„Statele Unite au alte priorități” - declară secretarul american de stat, Marco Rubio
Elena Lasconi trece pe locul doi. Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât următorul clasat. Georgescu a câștigat și în diasporă.
![Kremlinul este încrezător în victoria în războiul împotriva Europei – [PROFILAKTIKA]](https://www.veridica.md/storage/2025/12/5492/conversions/01KC76KAT33KH59DVGSA0YQZ3B-image.webp)
![Sabotajul rusesc în Polonia și „comisionul hoților” al lui Putin [PROFILAKTIKA]](https://www.veridica.md/storage/2025/11/5289/conversions/01KB513TNPW9QTQG6E97QX037X-image.webp)
