O fantomă bântuie prin Europa – nu una roșie, ca pe vremuri comunismul, ci portocalie. Donald Trump e prezent în mai toate discuțiile Bruxelles-ului instituțional, dar nu și în declarațiile (oficiale ale) liderilor europeni. Măsurile și pozițiile radicale, uneori scandaloase și inconsecvente, adoptate de președintele american în cele mai diferite domenii, de la inteligența artificială la Gaza, au blocat în aceste zile Uniunea Europeană într-un soi de consternare expectativă.
Inegalitatea a devenit una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă economia modernă. Tendința persistentă a celor bogați de a deveni mai bogați, chiar și în perioade de criză, în timp ce săracii se luptă pentru a scăpa de sărăcie, nu mai este o provocare unică a anumitor națiuni, ci este un fenomen economic global. În Rusia, o țară în care bogăția a fost întotdeauna concentrată în mod disproporționat în rândul celor extrem de bogați, războiul a complicat și mai mult peisajul economic deja distorsionat.
Putin a crezut că, prin invadarea Ucrainei și implicarea în războaiele din Orient, îi redă Rusiei statutul de mare putere. Rezultatul a fost pierderea influenței Moscovei pe termen lung.
Influenceri români ca impresara Ana Maria Prodan continuă să îl promoveze pe Călin Georgescu. Ca și favoritul lor, influencerii amplifică o serie de narațiuni rusești, majoritatea adaptate la România, dar și tot soiul de bazaconii pseudo-științifice sau conspiraționiste.
Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.
Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.
Rusia are nevoie de arme și oameni de la aliați precum Coreea de Nord ca să continue războiul din Ucraina, notează expertul independent și specialistul în relații internaționale rus Pavel Luzin.
Putin ar putea alege ca succesor un fost bodyguard de-al său, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și despre valul de crime comise de infractorii ruși care se întorc de pe front și despre pierderile mari înregistrate în războiul din Ucraina.
Răcirea relațiilor Georgia – UE și alegerile din Moldova arată că Moscova își recâștigă influență, scrie presa rusă independentă, care relatează și cum o asistentă a fost condamnată la 8 ani de închisoare în Rusia pentru 2 postări despre război.
Grupuri de interese, unele având instituții ale statului pe mână, își vor disputa puterea după Putin, potrivit presei independente. Aceasta scrie și că bugetul Rusiei e conceput pentru război de durată, dar și despre bombardarea depozitelor de muniție din Rusia.
Virulentul Dmitri Medvedev, care a amenințat constant cu arme nucleare, spune că ucrainenii trebuie să se simtă ruși, iar Maria Zaharova, de la MAE, că dacă se luptă cu Rusia, vor fi uciși. Presa pro-Kremlin continuă și să promoveze dezinformări și știri false – americanii luptă în Ucraina, ucrainenii asasinează opozanți ruși, iar europenii sunt obligați să mănânce viermi.
Rusia nu va pune capăt războiului cu Ucraina și asaltului său hibrid asupra Moldovei decât dacă cele două țări vor capitula, rezultă din declarații făcute de oficiali și preluate de presa pro-Kremlin. Aceasta scrie și despre așa-zise atacuri teroriste organizate de Ucraina și ia, totodată, în vizor și România
Înainte de referendumul pentru integrare în UE, propaganda rusă vrea să îi convingă pe moldoveni că opțiunea pro-UE ar fi dezastroasă. Presa pro-Kremlin scrie și despre Ucraina, că armata ar pregăti un Maidan.
Germania are probleme economice, SUA se îndreaptă spre dictatură și întreg Occidentul e infiltrat, afirmă propaganda rusă. Aceasta încearcă, totodată, să atribuie Ucrainei tentativa de asasinare a lui Donald Trump.
Soros i-a cerut Maiei Sandu să o susțină pe Elena Lasconi, afirmă un fost premier pro-rus de la Chișinău după ce candidata USR a obținut majoritatea voturilor la secțiile din Republica Moldova, susține un fost premier din Republica Moldova.
La cererea Occidentului, Moldova este gata să înrăutățească și mai mult relațiile cu Rusia și să introducă vize pentru cetățenii ruși, potrivit unei narațiuni false lansate la Tiraspol.
Politicienii din Moldova nu se împart în pro-ruși și pro-europeni ci în pro-moldoveni și pro-români, potrivit unei narațiuni apărute în Rusia în contextul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.
Apropierea Moldovei de UE se datorează politicii rusofobe a actualei guvernări, potrivit unei narațiuni false promovate de un politolog/politician pro-rus de la Chișinău.
Referendumul privind aderarea la UE ar fi organizat, în realitate, pentru a elimina din Parlament opoziția care nu-și dorește integrarea europeană, potrivit unei noi narațiuni false promovate de presa rusă.
SUA și NATO le atribuie României și Moldovei rolul de avanpost anti-rusesc și furnizoare de carne de tun într-un război cu Rusia, afirmă propaganda rusă pornind de la un banal exercițiu militar.
GRU le-a dat talibanilor bani ca să-i atace pe americani, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre modelul economic toxic exportat de Rusia și intensificarea activității online a propagandei pro-Kremlin.
Elena Lasconi trece pe locul doi. Călin Georgescu, acuzat în trecut că ar avea simpatii legionare și un discurs pro-rus, a obținut, în total, cu aproape 350.000 de voturi mai mult decât următorul clasat. Georgescu a câștigat și în diasporă.
În anul 2024 principalele teme ale propagandei ruse despre Ucraina au fost strâns legate de evenimentele militare și de intenția de a slăbi prin metode hibride societatea ucraineană din interior. Narațiunile anti-ucrainene au fost integrate cu cele anti-europene și anti-americane. Ajutorul oferit Kievului de către Occident a fost prezentat ca o inițiativă de prelungire a războiului, liderii ucraineni fiind catalogați drept ilegitimi, iar identitatea național-lingvistică ucraineană a fost din nou pusă sub semnul întrebării.