Înaltul reprezentant al UE a subliniat că evenimentele din Ucraina „au consecinţe în regiunea Indo-Pacific, nu numai în Europa”.
Pagubele materiale sunt de sute de milioane de euro.
Reprezentanţi ucraineni şi ruşi ar fi iniţiat deja contacte pentru o încetare a atacurilor reciproce asupra obiectivelor energetice.
Karim Khan este cel care a cerut mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și Benyamin Netanyahu.
Conferința este considerată "rivala" estică a Conferinței de Securitate de la München.
Compania germană mai are în plan construcţia, în Ucraina, a unei fabrici de praf de puşcă şi a alteia de muniţii.
În propunerea conducerii de la Cairo este prevăzut şi un schimb de ostatici și prizonieri.
Partidul fostului premier Borisov conduce, dar nu are majoritate, şi nu există soluții evidente pentru o coaliție.
Preşedinta Salome Zurabişvili şi opoziţia de la Tbilisi nu recunosc rezultatul alegerilor parlamentare de sâmbătă şi acuză fraudarea scrutinului.
Serbia, care este candidată la aderarea la UE, nu s-a alăturat ţărilor care au impus sancţiuni Rusiei, deşi a condamnat invazia rusă în Ucraina.
Atacul a vizat una dintre cele mai importante companii de apărare din țară.
Varșovia acuză Moscova de comiterea unor acte de „sabotaj” și de „război hibrid”.
Decizia vine pe fondul acuzațiilor de corupție în procesul de recrutare a militarilor.
În acelaşi timp, Seulul nu mai exclude furnizarea de armament letal Kievului.
Acesta a suferit un accident domestic „grav” la cap.
Seulul protestează împotriva desfăşurării de trupe nord-coreene pe frontul din Ucraina.
Benjamin Netanyahu nu se afla în reședință, și nu au fost înregistrate victime.
Decizia Moscovei vine după ce Kazahstanul a refuzat să adere la BRICS, blocul economic condus în prezent de Rusia.
Ucraina și Rusia au făcut un schimb de corpuri ale soldaților morți.
Varşovia îşi motivează decizia prin „atacurilor hibride” ale Belarusului.
Cooperarea cu Rusia va include şi instruirea serviciilor de securitate sârbe.
Este pentru prima oară când Israelul le-a refuzat unor întregi organizaţii posibilitatea de a participa la eforturile de ajutorare a Fâşiei Gaza.
În acelaşi timp, candidatul republican la preşedinţia SUA a spus că va continua să ajute Ucraina, dar în anumite limite.
Imigraţia ilegală alimentează ascensiunea partidelor de extremă dreaptă și afectează rezultatele alegerilor în Europa, făcând din aceasta o problemă politică cheie.
Acesta este considerat creierul atacului terorist din 7 octombrie.
Aceștia acuză guvernul și UE că nu și-ar fi respectat promisiunile, și plănuiesc să provoace blocaje majore pe autostrăzi și la frontiere.
Armata americană a folosit în atac bombardiere strategice invizibile B-2.
În total, executivul de la Canberra va acorda Kievului un sprijin militar de peste 170 de milioane de dolari.
Presa internațională afirmă, la rândul ei, că printre armamentul capturat se află „rachete antitanc ruseşti şi chinezești de vârf”.
Casa Albă a anunţat și un nou ajutor militar pentru Ucraina, de 425 de milioane de dolari.
Planul are cinci puncte și trei anexe secrete.
Premierul italian spune că acțiunile armatei israeliene sunt o „încălcare flagrantă” a rezoluției ONU care cere încetarea ostilităților.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
