Aproximativ 3.000 de protestatari, potrivit estimărilor oficiale, s-au adunat ieri în capitala spaniolă Madrid la o manifestație împotriva reînarmării Europei și a creșterii cheltuielilor militare la 5% din PIB. Protestul s-a desfășurat sub sloganele „Nu NATO!” și „Nu bugetelor de război!”, participanții cerând în același timp guvernului spaniol condus de premierul socialist Pedro Sanchez să fie ferm în refuzul de a aloca pentru cheltuieli militare fonduri utile în scopuri sociale.
„Jos armele, sus pensiile!”, „Nu vrem să plătim războiul tău cu Sănătatea și Educația”, „Israelul asasin, Europa sponsor”, au mai scandat participanții, cu aluzii nu doar la războiul din Ucraina, ci și la cel din Fâșia Gaza. La miting au participat de asemenea lideri politici ai stângii spaniole și activiști pentru drepturi sociale.
Summitul NATO de la Haga
Manifestația de la Madrid a avut loc înaintea summitului NATO care va avea loc pe 24 și 25 iunie la Haga, unde statele membre ale Alianței sunt așteptate să-și crească angajamentele privind bugetele destinate apărării.
Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, care nici acesta nu este atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianței. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale Alianței să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistență socială, a propus joi oficial ca liderii acestor state să accepte la summit creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, dar defalcat în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.
Secretarul general al NATO a susținut că nu se poate spune că „nu sunt bani” pentru înarmare și le-a cerut liderilor statelor membre să le explice acest lucru propriilor cetățeni. „De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați”, crede Mark Rutte.
