Peste trei sferturi (76%) dintre români consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită și doar 19 procente apreciază că direcţia este bună - relevă un sondaj de opinie realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) la nivel naţional, în luna ianuarie, și citat de presa de la București.
AUR rămâne lider în intențiile de vot
În ipoteza organizării unor alegeri parlamentare duminica viitoare, AUR (opoziția naționalistă) ar obţine 35% din voturi.
Urmează cele patru componente ale guvernului declarat pro-occidental: PSD este cotat cu 23%, PNL cu 18, USR cu 10, UDMR cu 5.
Tot 5 procente, adică pragul electoral necesar pentru accesul în viitorul Legislativ, ar atinge și S.O.S. România (populist, în opoziție).
Silă de politicieni
Toate personajele politice de top suscită rate ridicate de neîncredere, de peste 60%.
Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic – avertizează un comunicat transmis de CURS.
Armata, Biserica şi pompierii se bucură de cea mai bună imagine, cu procente de încredere cuprinse între 61% şi 80.
La polul opus, parlamentul şi justiţia sunt respinse de 75% dintre respondenţi, guvernul şi Curtea Constituţională de 73%, iar preşedinţia de 67%.
Aşteptări predominant negative
Aşteptările populaţiei pentru anul 2026 sunt predominant negative - 63% dintre respondenţi cred că situaţia lor economică şi nivelul de trai se vor înrăutăţi comparativ cu 2025, în timp ce 29 de procente se aşteaptă la o stagnare.
Doar 7% anticipează o îmbunătăţire, iar 1% nu au o opinie clară, date ce indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populaţiei - explică realizatorii sondajului.
Da pentru Unire
În ipoteza unui referendum privind reunirea Republicii Moldova cu România, 56% dintre respondenţi declară că ar vota pentru.
37% afirmă că nu ar susţine un astfel de demers, iar 7% nu au o opinie clară.
Pesimism, neîncredere, absenţa unor lideri capabili
Potrivit realizatorilor, sondajul CURS din ianuarie 2026 conturează imaginea unei societăţi marcate de pesimism economic, neîncredere în instituţiile politice şi absenţa unor lideri percepuţi ca fiind capabili să ofere direcţie şi stabilitate.
Percepţia accentuată a deteriorării nivelului de trai, combinată cu aşteptări inflaţioniste foarte ridicate, creează un climat de tensiune socială latentă, cu potenţial major de influenţare a comportamentului electoral şi a stabilităţii politice pe termen scurt – mai afirmă aceștia.
Metodologie
Cercetarea a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice asistate de computer), în perioada 14 - 23 ianuarie, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
