Are 37% din opțiuni, mai mult ca PSD și PNL la un loc.
În diaspora, aproape 61% ar vota pentru unire
Opoziţia naţionalistă continuă să conducă în intenţiile de vot.
Cel mai mult îi îngrijorează corupția și creșterea prețurilor.
Rusia rămâne, în opinia germanilor, cel mai mare pericol pentru stabilitatea globală.
Deși cetățenii constată unele progrese în sistemul de justiție, nivelul de încredere în instituții rămâne moderat, iar percepția privind integritatea este încă fragilă.
Parlamentul e pe ultimul loc.
Mai mult de jumătate vor reunificarea cu Republica Moldova.
Potrivit cercetării sociologice, doar 8% dintre cei chestionați în șapte țări îl percep drept „un prieten al Europei”.
AUR are mai mult decât dublu față de PSD, al doilea clasat.
„Evoluţia negativă a percepţiei privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimităţii instituţionale, cu potenţial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic” – avertizează sociologii.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
„Datele indică un climat social tensionat, în care percepţiile negative privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai se suprapun şi se alimentează reciproc”.
31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR.
Pentru prima dată după alegerile prezidenţiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu față de următorul clasat, PSD.
Peste 60% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi și de modul în care arată orașul, și de activitatea Guvernului de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR.
Armata obligatorie a fost suspendată în Germania în 2011.
Ar mai trece pragul electoral de 5 procente doar componentele guvernului cvadripartit, declarat pro-european.
Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund.
Trei partide ar intra în Parlament dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare.
O treime dintre moldoveni nu știu cu cine ar vota.
De asemenea, aceștia cer sancțiuni economice mai dure împotriva Rusiei.
Componentele guvernului cvadripartit declarat pro-european strâng, împreună, circa 50% din opțiuni.
Apar primele rezultate ale consolidării forțelor pro-ruse: conform ultimului sondaj iData, odată cu constituirea blocului electoral „patriotic” pro-Rusia, numărul intențiilor de vot pentru acest bloc au egalat, dacă nu au depășit (cifrele se află în limita marjei de eroare) numărul celora care se declarau înclinați să voteze cu PAS (25,2% și, respectiv, 24,3%, posibilele voturi din stânga Nistrului, din Tighina și din afara Republicii Moldova nu au fost luate în calcul).
Mai mult de jumătate din populația Franței cere și alegeri legislative anticipate.
Unul din cinci ucraineni dorește ca războiul să continue până la recuperarea totală a Donbasului și Crimeei.
45 de procente consideră că economia ar putea să-şi revină, însă procesul va dura mai mult de un an.
Trei din zece români se aşteaptă ca inteligenţa artificială şi automatizarea să ducă la reducerea numărului de locuri de muncă.
PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru ar putea intra în Parlament, arată un sondaj iData, primul studiu făcut public în perioada electorală.
Guvernul de la Berlin consideră recunoașterea Palestinei ca fiind pasul final la sfârșitul unui proces de pace negociat.
Relaţiile cu România sunt considerate bune sau foarte bune de 74% dintre persoanele intervievate.