Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin aderarea țării la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, ultimele sondaje de opinie arată că procentul susținătorilor aderării la UE este mai mare decât al celor care se opun.
În intențiile de vot, partidele majore sunt despărțite de numai câteva procente.
Opoziția își vine în fire după eșecul spectaculos și foarte dureros suferit în alegerile parlamentare din 2025 și reușește, trebuie să recunoaștem, să aplice, din când în când, lovituri sensibile guvernării PAS. Cazul MoldATSA și salariile „disproporționate” din domeniul public e unul din exemplele cele mai convingătoare, departe de a se fi încheiat. Dar aceeași opoziție generează și multă informație care nu se confirmă, alarmă falsă, lovituri nejustificate, furie meschină, sterilă, în demersurile anti-PAS, cum a fost de exemplu cazul cu „anularea” concertului de Ziua Limbii Române.
Sunt aproape trei luni de când echipa executivă a penelistului Ilie Bolojan a fost demisă de Legislativ prin moțiune de cenzură.
Armata și Biserica au, în continuare, cea mai bună imagine în percepția publică.
Aproape jumătate cer demisia primarului liberal Ciprian Ciucu, acuzat de fapte de corupţie.
Sprijinul pentru aderarea la UE este de 59%.
88 de procente vor instalarea rapidă a unui nou guvern.
„Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societăţii, ceea ce poate reduce vigilenţa faţă de propriile vulnerabilităţi” - avertizează sociologul Remus Ştefureac.
Sunt tot mai reticenți față de administraţia preşedintelui american Donald Trump.
Aproape 90% spun că ţara are nevoie de stabilitate, nu de conflicte politice.
SONDAJ: 53 la sută din respondenți ar vota pentru, în cadrul unui referendum cu privire la reintegrarea Transnistriei cu R. Moldova, față de 45% în 2024.
Liberalii i-ar fi devansat pe social-democraţi.
Biserica şi Armata rămân instituţiile cu cea mai mare cotă de încredere.
Pe ultimele locuri sunt Ungaria, Ucraina şi Rusia.
70,6% dintre subiecţi consideră că „locuitorii din Republica Moldova sunt români de o limbă şi de un neam cu noi, separaţi de România doar de istoria recentă”.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar obţine 34% din voturi.
Are 37% din opțiuni, mai mult ca PSD și PNL la un loc.
În diaspora, aproape 61% ar vota pentru unire
Opoziţia naţionalistă continuă să conducă în intenţiile de vot.
Cel mai mult îi îngrijorează corupția și creșterea prețurilor.
Rusia rămâne, în opinia germanilor, cel mai mare pericol pentru stabilitatea globală.
Deși cetățenii constată unele progrese în sistemul de justiție, nivelul de încredere în instituții rămâne moderat, iar percepția privind integritatea este încă fragilă.
Parlamentul e pe ultimul loc.
Mai mult de jumătate vor reunificarea cu Republica Moldova.
Potrivit cercetării sociologice, doar 8% dintre cei chestionați în șapte țări îl percep drept „un prieten al Europei”.
AUR are mai mult decât dublu față de PSD, al doilea clasat.
„Evoluţia negativă a percepţiei privind aplicarea egală a legii indică o eroziune accelerată a legitimităţii instituţionale, cu potenţial de a alimenta fie un sentiment de revoltă, fie cinism civic” – avertizează sociologii.
Breaking news sau nu? Declarația președintei Maia Sandu, făcută în podcastul de limbă engleză “The rest is politics”, difuzat pe 12 ianuarie a.c., privind un ipotetic referendum de unire a Republicii Moldova cu România, a scos de la naftalină o temă care nu mai este de multă vreme în “mainstream-ul” ideilor politice. De altfel, un referendum la care Maia Sandu ar fi votat “DA” pentru (re)unirea cu România.
„Datele indică un climat social tensionat, în care percepţiile negative privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai se suprapun şi se alimentează reciproc”.
31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR.