31% dintre votanţii cu educaţie superioară îşi exprimă preferinţa pentru USR.
Pentru prima dată după alegerile prezidenţiale din mai 2025, AUR coboară sub pragul de 40%, însă rămâne la un scor dublu față de următorul clasat, PSD.
Peste 60% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi și de modul în care arată orașul, și de activitatea Guvernului de coaliție PSD-PNL-USR-UDMR.
Armata obligatorie a fost suspendată în Germania în 2011.
Ar mai trece pragul electoral de 5 procente doar componentele guvernului cvadripartit, declarat pro-european.
Pericolul ca Rusia să atace, intenţionat, România este perceput ca fiind mic/foarte mic/inexistent de 58% dintre intervievaţi, 33% susţin că este mare/foarte mare şi 9% nu ştiu/nu răspund.
Trei partide ar intra în Parlament dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare.
O treime dintre moldoveni nu știu cu cine ar vota.
De asemenea, aceștia cer sancțiuni economice mai dure împotriva Rusiei.
Componentele guvernului cvadripartit declarat pro-european strâng, împreună, circa 50% din opțiuni.
Apar primele rezultate ale consolidării forțelor pro-ruse: conform ultimului sondaj iData, odată cu constituirea blocului electoral „patriotic” pro-Rusia, numărul intențiilor de vot pentru acest bloc au egalat, dacă nu au depășit (cifrele se află în limita marjei de eroare) numărul celora care se declarau înclinați să voteze cu PAS (25,2% și, respectiv, 24,3%, posibilele voturi din stânga Nistrului, din Tighina și din afara Republicii Moldova nu au fost luate în calcul).
Mai mult de jumătate din populația Franței cere și alegeri legislative anticipate.
Unul din cinci ucraineni dorește ca războiul să continue până la recuperarea totală a Donbasului și Crimeei.
45 de procente consideră că economia ar putea să-şi revină, însă procesul va dura mai mult de un an.
Trei din zece români se aşteaptă ca inteligenţa artificială şi automatizarea să ducă la reducerea numărului de locuri de muncă.
PAS, Blocul Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru ar putea intra în Parlament, arată un sondaj iData, primul studiu făcut public în perioada electorală.
Guvernul de la Berlin consideră recunoașterea Palestinei ca fiind pasul final la sfârșitul unui proces de pace negociat.
Relaţiile cu România sunt considerate bune sau foarte bune de 74% dintre persoanele intervievate.
Corupţia și situaţia economică sunt considerate cele mai grave probleme.
69% dintre intervievaţi consideră că țara se îndreaptă într-o direcţie greşită.
În parlament ar mai intra doar cele patru formațiuni declarat pro-europene care formează actualul guvern.
PSD, PNL şi UDMR (asociate la guvernare) sunt, împreună, sub cota AUR.
Judecătorii, procurorii și avocații au fost întrebați despre independența judecătorilor și a procurorilor, autoadministrarea acestor profesii, calitatea justiției, inițiativele legislative pentru îmbunătățirea activității justiției, precum și despre fenomenul corupției în țară și în sectorul justiției.
Formaţiunea se află, în prezent, pe prima poziție în preferințele electoratului german.
Două treimi dintre ei consideră în continuare aderarea țării la Alianță ca fiind un lucru pozitiv, însă scorul e la cel mai scăzut nivel din mai 2022, când republica scandinavă a solicitat admiterea.
Șase din zece cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită.
Potrivit unui sondaj, 58% din ucraineni se opun oricăror cedări de teritorii în favoarea Rusiei.
Peste jumătate din francezi nu au încredere nici în premierul Michel Barnier.
Majoritatea cetățenilor susțin integrarea R. Moldova în UE și doresc să participe la referendum.