Prim-ministrul armean Nikol Pașinian a sosit astăzi la Istanbul, într-o vizită foarte rară în Turcia, în cadrul căreia a discutat cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan. Această vizită în Turcia a lui Nikol Pașinian, a doua doar de la numirea sa ca premier, în 2018, este considerată de Erevan drept o etapă „istorică” către pace în regiune, având în vedere că Armenia și Turcia nu au stabilit niciodată relații diplomatice și că granița lor comună este închisă din anii 1990. Un acord din 2009, destinat deschiderii frontierei, nu a fost niciodată ratificat de Armenia, fiind abandonat în 2018.
În 2023, Nikol Pașinian a participat la învestirea ca președinte a lui Recep Tayyip Erdogan la Ankara, singura sa călătorie în Turcia până în prezent, la un an după reluarea zborurilor comerciale între cele două țări, după o pauză de doi ani.
„Am avut un schimb de replici aprofundat cu președintele Erdogan la Istanbul. Am discutat despre procesul de normalizare a relaţiilor dintre Armenia și Turcia, evoluțiile regionale și importanța unui dialog susținut. Armenia își menține angajamentul față de construirea păcii și stabilității în regiunea noastră.”, a scris pe X, la finalul întrevederii, premierul armean.
Relaţiile turco-armene, tensionate de mai bine de o sută de ani
Relațiile dintre Ankara și Erevan sunt tensionate din punct de vedere istoric din cauza masacrelor în masă suferite de populația armeană din Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial. Armenia, care a declarat că până la 1,5 milioane de armeni au murit între 1915 și 1916, numește aceste atrocități genocid, un termen recunoscut până în prezent de 34 de țări, inclusiv Statele Unite, Franța, Germania, Brazilia și Rusia. Turcia respinge însă oficial acest termen și estimează numărul morților armeni ca fiind între 300.000 și 500.000.
Mai recent, Ankara a sprijinit Azerbaidjanul, aliatul său apropiat, în conflictul său de lungă durată cu Armenia pentru controlul asupra regiunii Karabah. Baku a recucerit parțial această enclavă în războiul din toamna anului 2020 și apoi în întregime în timpul unei ofensive fulger în septembrie 2023, determinând peste 100.000 de armeni să fugă din Karabah. Un oficial al diplomației armene a declarat că pe agenda discuțiilor dintre Pașinian și Erdogan se află subiecte precum eforturile de semnare a unui tratat de pace global între Erevan și Baku și războiul dintre Iran și Israel. În luna martie, Baku și Erevan au anunțat că au ajuns la un acord de pace, dar documentul nu a fost încă semnat, Azerbaidjanul întocmind o listă de cerințe pe care Armenia ar trebui să le îndeplinească mai întâi.
Joi, președintele azer Ilham Aliev s-a aflat de asemenea în Turcia pentru a se întâlni cu președintele Recep Tayyip Erdogan. El a calificat parteneriatul dintre cele două țări drept un „factor important nu doar la nivel regional, ci și global”. În discuția cu omologul azer, președintele turc i-a reiterat acestuia dorința de a vedea „instaurarea păcii între Azerbaidjan și Armenia”. În acest context diplomatic favorabil, premierul armean urmărește în mod activ să normalizeze relațiile cu Baku și Ankara. În plus, anul acesta, el a anunțat că Armenia va pune capăt campaniei de recunoaștere internațională ca genocid a masacrelor armenilor, o concesie majoră față de Turcia care a stârnit numeroase critici în țara sa.
