Armenia i-a cerut, joi, Azerbaidjanului să înceapă consultări pentru semnarea unui acord de pace, după ce, săptămâna trecută, cele două republici ex-sovietice sud-caucaziene și-au încheiat negocierile asupra acestui text.
„Proiectul de acord de pace dintre Armenia și Azerbaidjan a fost armonizat și așteaptă semnarea” - a scris, pe rețeaua Telegram, premierul armean Nikol Pașinian, citat de agențiile internaționale de presă.
„Îi propun președintelui azer, Ilham Aliev, să începem consultări privind semnarea acordului de pace, al cărui proiect a fost aprobat” de ambele părți - a conchis șeful guvernului de la Erevan.
Moștenirea otrăvită a bolșevismului
Conflictul datează încă din ultimii ani 1980, din epoca sovietică, şi a fost considerat un preludiu al destrămării URSS şi sfârşitul mitului despre armonia dintre etniile înglobate forţat de aceasta.
Azerii și armenii au purtat două războaie pentru regiunea cu populație majoritar armeană Nagorno Karabah, atașată Azerbaidjanului de puterea bolșevică de la Moscova în 1921.
Primul a durat din 1988 până în 1994 și s-a soldat cu 30.000 de morți și cu victoria armenilor.
Al doilea, în toamna lui 2020, a fost o revanșă categorică a azerilor și a produs 6.500 de victime.
Nagorno-Karabah a fost, în cele din urmă, recucerit în întregime de Baku de la separatiștii armeni în septembrie 2023, după o ofensivă militară fulgerătoare.
