Președintele rus Vladimir Putin a declarat într-un interviu acordat presei indiene, înainte de a pleca spre New Delhi, că Rusia va ocupa Donbasul prin orice mijloace, precum și regiunile sudice și estice ale Ucrainei, potrivit presei ruse. Putin a declarat că Moscova a propus ca Ucraina „să-și retragă trupele din Donbas și să nu înceapă acțiuni militare”, dar că „Kievul a ales să lupte”. „Rusia va «elibera» în orice caz Donbasul și Novorossiya, prin mijloace militare sau de altă natură”, a spus Putin. „Totul se reduce la următoarele: fie vom elibera aceste teritorii prin forță, fie trupele ucrainene vor părăsi aceste teritorii și vor înceta să lupte acolo.”, a mai declarat liderul de la Kremlin.
Președintele rus folosește cuvântul „Novorossiya” pentru a se referi la regiunile sudice și estice ale Ucrainei. Declaraţiile sale vin pe fondul intensificării luptelor din estul Ucrainei, unde forțele ruse au făcut progrese mici, dar constante.
Noua Rusie, visul udat de Marea Neagră al lui Putin
Nu este pentru prima oară când Putin face referire la Novorossiya - Noua Rusie, o porțiune foarte vastă a Ucrainei actuale, situată la nord de Marea Neagră și care se întinde din Donbas în est, până la Odesa în vest. De-a lungul timpului, preşedintele rus a tot amintit de refacerea Rusiei Mari, discurs intensificat după anexarea Crimeei în 2014 şi declanşarea mişcării separatiste în Luhansk şi Doneţk. Regiunea în cauză s-a aflat sub controlul direct al Rusiei din secolul 18, iar ulterior a făcut parte din URSS până în 1991, ca teritoriu al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene.
Dacă va transforma această viziune în realitate, Rusia va domina întregul litoral nordic al Mării Negre, blocând complet accesul Ucrainei la ruta maritimă, și va controla o fâșie largă de teritoriu continuă care s-ar întinde de la granițele vestice actuale ale Rusiei până la granițele cu Republica Moldova şi România.
Ameninţări şi din partea lui Medvedev
Tot astăzi, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate Națională rus, a declarat că în cazul în care Uniunea Europeană ar confisca activele ruse înghețate, atunci aceasta ar putea fi considerată de Moscova o acțiune echivalentă cu un act care justifică războiul. "Dacă nebuna Uniune Europeană încearcă, în final, să fure active ruse înghețate în Belgia sub aparența unor așa-numite împrumuturi de reparații, Rusia poate vedea această decizie ca echivalentul unui casus belli cu toate implicațiile aferente pentru Bruxelles și pentru fiecare țară UE", a spus Medvedev.
Comisia Europeană a propus oficial miercuri două modalități de finanțare a ajutorului oferit Ucrainei în următorii doi ani. Prima este un așa-numit "împrumut de reparații" finanțat din activele rusești înghețate în UE în urma sancțiunilor impuse Rusiei, idee deja prezentată, doar suma fiind acum diferită, în sensul că a fost diminuată de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru a cumpăra arme și muniții necesare continuării războiului. A doua propunere a Comisiei Europene constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul Uniunii Europene, adică de statele membre în mod indirect, pentru a finanța în continuare ajutorul financiar destinat Ucrainei.
Deși executivul UE și majoritatea celor 27 de state membre consideră prima variantă drept cea mai bună opțiune pentru a susține în continuare Ucraina, opoziția fermă a Belgiei, unde sunt depozitate majoritatea activelor rusești în UE și care se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării acestora, precum și refuzul Băncii Centrale Europene de a acționa ca garant al împrumutului au determinat Bruxelles-ul să ia în considerare ca alternativă emiterea de obligațiuni.
