Deloc întâmplător alegerea găgăuză o fost numită pentru ziua de 15 noiembrie, din punct de vedere calendaristic. Numai cel care gândește pricepe că aista o fost un pas geostrategic de importanță crucială pentru viitorul moldav, cum s-ar zice în cabinetele înalte, care-o fost pus la cale în cele mai subterane labirinturi masonice de pe o insulă, geodezic grăind, care nu se ivește pe harta recunoscută a lumii întregi dus și-ntors. Și care se cheamă așa cum noi nu știm.
Ori de câte ori Trump vorbește cu entuziasm despre discuția sa telefonică „foarte bună” cu Putin, te întrebi ce au mai pus ei la cale împotriva lui Zelenski, a Ucrainei (și, implicit, a Europei).
Presa pro-Kremlin reia ultimele amenințări privind folosirea armelor nucleare împotriva NATO pe care rușii îl acuză că ar pregăti o agresiune. În tot acest timp, aceeași presă scrie despre invadarea și capturarea teritoriilor altui stat – Ucraina – ca despre un act de reparație istorică.
Nu, nu, nu, el nu-și zice Vladimir, după cum știe toată lumea-n lung și-n lat că sună sfântul nume rus...
E a patra decizie de acest fel din 2026.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Li s-a dat voie să participe la scrutin doar partidelor care se manifestă cuviincios față de președintele Vladimir Putin și susțin continuarea invaziei din Ucraina.
„Autoritățile au continuat să intensifice represiunea sistematică și instituționalizată, pentru a exclude orice forță de opoziție democratică” – acuză Executivul comunitar.
Alegătorii și analiștii se așteaptă ca Rusia Unită, partidul președintelui Vladimir Putin, care deține deja majoritatea în Dumă, să câștige scrutinul și să își mențină controlul asupra organului legislativ.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum.
Putin șochează din nou, recunoscând, în al cincilea an de război, că adevărata cauză a invaziei armatei ruse în Ucraina e alta, decât cea pe care a invocat-o de nenumărate ori până acum. „Demilitarizarea și denazificarea, apărarea rușilor din Donbas” a fost „frunza” de acoperit goliciunea animalică, ghearele și colții fioroși. La întâlnirea cu un grup de profesori, pe 29 august a.c., el a vorbit, nitam-nisam, despre orcile ucigașe care înfulecă urșii polari „ca pe niște peștișori” și necesitatea de a le povesti copiilor despre lanțul trofic (alimentar), „ca ei să înțeleagă în ce lume trăim și de ce Rusia desfășoară operațiunea militară specială”.
Moscova a fost principalul furnizor de arme al Hanoiului timp de decenii.
Acum patru ani, o astfel de măsură a a declanșat un exod al rușilor în străinătate.
„Au existat contacte între serviciile de informații, dar nu a avut loc nicio întâlnire cu președintele rus”.
Presa pro-Kremlin preia o serie de amenințări, mai mult sau mai puțin voalate, privind posibile atacuri rusești împotriva Marii Britanii pentru că aceasta i-a furnizat Ucrainei drone cu rază lungă de acțiune. Astfel de amenințări la adresa țărilor occidentale reprezintă o constantă de când a început războiul și sunt considerate a fi doar tentative de a descuraja sprijinirea Ucrainei. În ultima săptămână au fost reluate și alte teme favorite – avertismentele privind un dezastru nuclear și nevoia Rusiei de a se întări.
Oficialii niponi protestează.
„Europa militarist-revanșardă” n-are nicio șansă să bată Rusia în Ucraina, scrie presa pro-Kremlin, care uită ca de obicei și că Rusia e cea care a declanșat războiul, și că forțele sale bat pasul pe loc, și că războiul nu se poartă cu Europa. Și tot ca de obicei, presa pro-Kremlin preia din poveștile SVR-ului și ministerului de Externe de la Moscova.
Ucraina va fi împărțită între Rusia și vecinii săi din vest, iar această destrămare a fost deja recunoscută în Occident, potrivit presei pro-Kremlin. În realitate, textul preia o declarație a lui Vladimir Putin și o transformă într-un scenariu prezentat drept inevitabil.
Incredibil: Putin e dispus să împartă prada teritorială ucraineană cu Polonia, Ungaria și România. El provoacă aceste țări să-și revendice teritoriile ocupate de armata roșie, anexate de Uniunea Sovietică și incluse în componența RSS Ucrainene, în anii 1939-40. Acest lucru vorbește despre impasul și disperarea extremă a președintelui rus în al cincilea an de război, care a crezut în mod stupid că va ajunge la Kiev „în 2-3 zile”, atunci când a pornit iraționala, anacronica „operațiune militară specială” în Ucraina.
Un nou scandal pe tema reUnirii Republicii Moldova cu România. De data aceasta l-a declanșat Hubert Knirsch, ambasadorul Germaniei la Chișinău, care a pus „sub semnul îndoielii” că în Republica Moldova „avem aceeași limbă, avem aceeași religie ca și România”. Spiritele s-au încins peste măsură în urma declarației sale, în detrimentul interesului pentru formarea noului guvern moldav, încredințată antreprenorului Vasile Tofan, care se remarcase, după anunțul demisiei lui Alexandru Munteanu, prin radicalismul viziunilor sale administrative.
Occidentul se militarizează pentru a ataca Rusia, liderii săi folosesc ucrainenii drept carne de tun, iar Uniunea Europeană alunecă tot mai mult spre un fascism colectiv, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Kievul a negat căderea orașului Kostiantinivka, din estul țării.
Detaliu remarcat, ironic, de presa occidentală: decesul a fost anunțat întâi de o organizație a unor cluburi de baschet.
A fost lovită o rafinărie care furnizează mai mult de o treime din necesarul de combustibil al capitalei ruse.
Doi belaruși au fost arestați în acest dosar.
A fost pe-acolo eurodeputata Diana Şoşoacă, consacrată în spațiul public autohton drept o rusofilă impenitentă și o scandalagioaică pasională.
Vineri e aşteptat la reuniune şi președintele Vladimir Putin.
UE trece sub tăcere corupția, torturile, abuzurile și cazurile de detenție politică din Ucraina pentru a continua finanțarea Kievului, potrivit presei pro-Kremlin.
Scenariu clasic: Moscova a anunțat că va restricționa importurile de fructe și legume din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Moscova pare foarte iritată de legăturile Erevanului cu Uniunea Europeană.
Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a decis să semneze decretul privind simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei ruse locuitorilor din regiunea transnistreană ca urmare a acțiunilor iresponsabile ale Chișinăului și Kievului, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.
