Cuba a anunțat că 553 de deținuți au fost eliberați din închisorile sale, așa cum se angajase la mijlocul lui ianuarie, în urma deciziei fostului președinte american, Joe Biden, de a elimina insula comunistă de pe lista țărilor care susțin terorismul.
Condamnați pentru „diverse infracțiuni”
„Procesul s-a încheiat cu succes” - a declarat la televiziunea de stat vicepreședinta Curții Supreme, Maricela Soza Ravelo, citată de agențiile internaționale de presă.
Lista persoanelor eliberate nu a fost făcută publică, dar, acum două luni, guvernul de la Havana evocase deținuți condamnați pentru „diverse infracțiuni”.
Soza Ravelo subliniază că e vorba despre eliberări condiționate, care ar putea fi „revocate”, și că beneficiarii trebuie „să păstreze un comportament social compatibil cu standardele noastre socialiste de conviețuire” în perioada de probă.
Circa o mie de deținuți politici
Printre cei eliberați s-ar numără dizidenții istorici José Daniel Ferrer și Felix Navarro, declarați „prizonieri de conștiință” de către organizația pentru apărarea drepturilor omului Amnesty International.
Pe de altă parte, artiștii dizidenți Luis Manuel Otero Alcantara și Maykel Osorbo, declarați și ei „prizonieri de conștiință” de către Amnesty, și condamnați la cinci, respectiv, șapte ani de închisoare, nu au fost puși în libertate.
Organizațiile pentru drepturile omului și ambasada Statelor Unite la Havana estimează numărul total al prizonierilor politici din Cuba la aproximativ o mie.
Guvernul cubanez neagă existența deținuților politici și îi acuză pe oponenți că sunt „mercenari” în solda americanilor.
Comuniștii sunt la putere de 66 de ani
Havana e definită drept avanpostul comunismului în emisfera vestică, după ce, în 1959, gherila de stânga condusă de de Fidel Castro Ruz a preluat puterea în Cuba.
Regimul comunist fondat atunci, aliat al fostei Uniunii Sovietice și profund ostil Statelor Unite, supraviețuiește încă.
