Regimul lui Bashar al-Assad s-a prăbușit

Regimul lui Bashar al-Assad s-a prăbușit
© EPA-EFE/HASAN BELAL   |   Oamenii sărbătoresc în stradă după ce rebelii sirieni au capturat orașul Damasc, din Siria, 8 decembrie 2024. Rebelii sirieni au intrat în Damasc pe 8 decembrie 2024 și au anunțat într-o declarație televizată „Eliberarea orașului Damasc și răsturnarea lui Bashar al-Assad”, precum și eliberarea tuturor prizonierilor. Rebelii au cerut, de asemenea, forțelor armate siriene să părăsească instituțiile publice siriene, care vor rămâne sub controlul premierului sirian în funcție până la ceremonia oficială de predare.

Forţele rebele au intrat în capitala Siriei, Damasc, iar televiziunea a anunțat oficial că regimul Bashar al-Assad a căzut. Președintele a părăsit Damascul, iar liderul opoziției anunță că situația din capitală este sigură și că nu vor exista represalii. Rebelii sirieni au anunţat, într-o declaraţie de la televiziunea publică, că au eliberat Damascul şi că au răsturnat regimul de 24 de ani a lui Bashar al-Assad, precizând că toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi.

Oamenii sărbătoresc fuga lui Al-Assad

Locuitorii din capitala siriană Damasc au ieşit în această dimineaţă în stradă pentru a sărbători fuga preşedintelui Bashar al-Assad, după ce s-a aflat că acesta a fugit către o destinaţie necunoscută. În înregistrări video difuzate pe social media pot fi văzuţi oameni cântând şi dansând şi persoane care trag în aer pentru a sărbători.

Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO), care citează ofiţeri din armata siriană, susţine că al-Assad a părăsit ţara cu avionul după ce rebelii au pătruns în Damasc. O căutare activă a lui Bashar al-Assad este în curs de desfăşurare, rebelii interogând ofiţeri militari sirieni şi oficiali ai serviciilor de informaţii care ar putea avea cunoştinţe despre mişcările acestuia, potrivit unei surse familiare cu operaţiunile rebelilor. Liderul sirian nu a mai fost văzut sau auzit în public de când rebelii au intrat în capitală în cursul dimineţii.

Prim-ministrul Siriei, Mohammed Ghazi al-Jalali, a anunţat că rămâne la Damasc şi că este gata să ajute pentru a face ce este mai bine pentru popor. Într-un discurs difuzat pe reţelele de socializare, Mohammed Ghazi al-Jalali a mai spus că Siria „poate fi o ţară normală care construieşte relaţii bune cu vecinii săi şi cu lumea”.

Războiul civil sirian, care durează din 2011, s-a reactivat la sfârşitul lui noiembrie, după ce rebelii conduşi de gruparea islamistă Hayat Tahrir al-Sham a lansat o ofensivă surpriză în nord-vestul Siriei. Într-un avans fulgerător, rebelii au cucerit mai multe oraşe, între care Alep şi Hama.

Rusia a renunțat la a mai proteja regimul de la Damasc

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit din Siria după ce a pierdut susţinerea protectorului său Rusia, a anunțat preşedintele ales Donald Trump pe platforma sa Truth Social. „Assad nu mai este acolo. A fugit din ţara lui. Protectorul său Rusia, Rusia, Rusia, condusă de Vladimir Putin nu mai vrea să-l protejeze”, a postat Trump.

Potrivit preşedintelui ales al SUA, care îşi va începe al doilea mandat la Casa Albă luna viitoare, Rusia „a pierdut orice interes pentru Siria din cauza Ucrainei, unde aproape 600.000 de soldaţi ruşi au murit sau sunt răniţi, într-un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată şi care ar putea fi nesfârşit”.

Și preşedintele american Joe Biden a declarat că urmăreşte îndeaproape „evenimentele extraordinare” aflate în desfăşurare în Siria. Într-un comunicat al Casei Albe se precizează că „preşedintele Biden şi echipa sa urmăresc îndeaproape evenimentele extraordinare din Siria şi sunt în legătură permanentă cu contactele noastre regionale”, potrivit purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, Sean Savett.

Cine este Bashar al-Assad

Bashar al-Assad a condus Siria cu o mână de fier timp de aproape un sfert de secol, înăbuşind o rebeliune sângeroasă care s-a transformat într-unul dintre cele mai brutale războaie civile ale secolului XXI. Oftalmolog de profesie, care nu a fost niciodată destinat celor mai înalte funcţii, al-Assad a ajuns în fruntea statului la vârsta de 34 de ani, în 2000, la moartea tatălui său, Hafez al-Assad, căruia i-a succedat.

În 2011, el a fost confruntat cu Primăvara arabă în ţara sa, o serie de manifestaţii pro-democraţie care au fost rapid reprimate în vărsare de sânge şi au degenerat într-un război civil în care au fost implicate diverse forţe jihadiste, inclusiv organizaţia Statul Islamic. El a reuşit să rămână la putere cu sprijinul masiv al Rusiei, Iranului şi Hezbollahului libanez. De neam alawit, el se prezintă drept protectorul minorităţilor siriene şi singurul bastion împotriva extremismului şi haosului.

În calitate de şef al partidului Ba’ath, Hafez al-Assad a impus în Siria un regim opac şi paranoic, în care cel mai mic semn de disidenţă putea duce pe cineva în închisoare. La începutul preşedinţiei sale, Assad apărea în public la volanul maşinii sale sau luând masa într-un restaurant împreună cu soţia sa. El a relaxat unele dintre restricţiile impuse de tatăl său. Dar imaginea reformatorului s-a estompat curând, odată cu arestarea şi încarcerarea intelectualilor, profesorilor şi a altor susţinători ai mişcării de reformă, la sfârşitul unei scurte „Primăveri a Damascului”.

Datorită „perseverenţei şi rigorii” sale, a reuşit să „monopolizeze puterea de decizie şi să garanteze sprijinul deplin al armatei”, explică un cercetător din Damasc. Chiar şi în plin război civil, el a rămas de neclintit, convins de capacitatea sa de a zdrobi o rebeliune pe care a denunţat-o ca fiind „teroristă” şi produsul unui „complot” pus la cale de ţări inamice pentru a-l răsturna.

Abandonat de aliaţii săi ruşi şi iranieni, foarte slăbiţi, el a fost totuşi nevoit să părăsească ţara duminică, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), la unsprezece zile după ce rebelii au lansat o ofensivă fulger pe 27 noiembrie, în faţa căreia forţele sale nu au opus practic nici o rezistenţă. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale căderii Damascului a fost eliberarea sinistrei închisori Sadnaya, unde mii de opozanţi ai dinastiei al-Assad au fost închişi, torturaţi şi ucişi.

Timp citire: 4 min