România: tensiuni în sistemul de justiție

România: tensiuni în sistemul de justiție
© EPA/ROBERT GHEMENT   |   Președintele ales al României, Nicușor Dan, pozează cu documentele oficiale pe care tocmai le-a primit de la Marian Enache, președintele Curții Constituționale a României (CCR), în timpul unei ceremonii de validare care a avut loc la sediul CCR din București, România, pe 22 mai 2025.

Reforma pensiilor magistraţilor români este asumată de coaliţia de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR şi are la bază atât nevoia de echitate dorită de societate, cât şi îndeplinirea unui angajament inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență, convenit cu Comisia Europeană -  a declarat ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, pentru mass-media de la București.

Marinescu a precizat că va participa, vineri, la un dialog informal pe această temă cu preşedintele Nicuşor Dan şi cu reprezentanţi ai magistraţilor.

Guvernul propune ca judecătorii şi procurorii să se poată pensiona la vârsta standard de 65 de ani, după cel puţin 35 de ani de activitate, iar cuantumul pensiei să nu depăşească 70% din ultimul salariu net.

Este o bază de pornire pentru discuţii, privind un viitor proiect - a precizat ministrul Marinescu.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a afirmat că măsurile anunţate de premierul liberal Ilie Bolojan ar fi din start neconstituţionale şi, pe termen lung, vor duce la distrugerea sistemului de justiţie.

CSM reclamă şi o campanie de stigmatizare a magistraţilor, pentru a submina puterea judecătorească şi independenţa acesteia şi pentru a abate atenţia de la problemele reale ale societăţii. 

La rândul său, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România (AFJR) susține că propunerile Guvernului de modificare a vârstei şi cuantumului pensiilor ar putea determina pensionarea sau demisia „imediată” a peste 1.000 de judecători şi procurori.

Timp citire: 1 min