Sfântul Apostol Andrei iubeşte poporul român, ajută Biserica Ortodoxă Română şi pe românii de pretutindeni să păstreze credinţa primită de la el - afirmă Patriarhul Daniel

O mamă româncă își ține copilul pentru a săruta altarele cu mâna a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, în altarul Catedralei Mântuirii Neamului, la scurt timp după slujba de sfințire, la București, România, 25 noiembrie 2018.
© EPA/ROBERT GHEMENT   |   O mamă româncă își ține copilul pentru a săruta altarele cu mâna a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, în altarul Catedralei Mântuirii Neamului, la scurt timp după slujba de sfințire, la București, România, 25 noiembrie 2018.

Sfântul Apostol Andrei iubeşte poporul român, ajută Biserica Ortodoxă Română şi pe românii de pretutindeni să păstreze credinţa apostolică primită de la el - a afirmat, duminică, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (confesiune net majoritară, 85,3%, potrivit ultimului recensământ), Daniel, în predica la Sfânta Liturghie arhierească, la sărbătoarea de 30 Noiembrie a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, oficiată în Catedrala Naţională.

 

Catedrala Naţională, ocrotită de el

 

Patriarhul, citat de mass-media de la București, a amintit aducerea în pelerinaj, a Cinstitului Cap al Sfântul Apostol Andrei, pe 13 octombrie 1996, la Iaşi, în Moldova, la Bucureşti, în Muntenia, în anul 2011, la sărbătoarea sfântului cuvios Dimitrie cel Nou (25 - 27 octombrie), la Sibiu, pe 29 octombrie, şi la Alba Iulia, amândouă în Transilvania, pe 30 octombrie, şi a arătat că noua catedrală din Bucureşti, numită Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Naţională, are ca prim hram Înălţarea Domnului ori Ziua Eroilor, iar al doilea hram Sfântul Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, pentru că acest sfânt apostol este cel mai apropiat de credinţa poporului român.

Sfinţirea locului pentru noua catedrală patriarhală din Bucureşti s-a făcut în data de 29 noiembrie 2007, adică în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, iar în anul 2011, când Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei a fost adus în pelerinaj la Bucureşti.

Mai întâi a fost înconjurată fundaţia noii catedrale, ca semn de binecuvântare a începutului zidirii Catedralei Naţionale.

 

În Anul Centenar al României Mari

 

În Anul Centenar al României Mari, 2018, la Sfinţirea Altarului Catedralei Naţionale, a fost adusă în pelerinaj, la Bucureşti, mâna dreaptă a Sfântului Apostol Andrei.

Atunci, noi am precizat: Capul Sfântului Apostol Andrei a gândit, a inspirat Catedrala, iar mâna lui ne-a ajutat să o ridicăm şi să sfinţim Altarul acestei catedrale. De aceea avem o bucurie deosebită ori de câte ori săvârşim pomenirea Sfântului Apostol Andrei, dar şi când vedem catedrala naţională ocrotită de el - a spus Patriarhul Daniel.

 

Doreşte să rămână la noi



Aceasta ne arată că Sfântul Apostol Andrei doreşte să rămână la noi, să ne ajute prin rugăciune să păstrăm credinţa apostolică, sau dreapta credinţă, şi să trăim în Lumina Evangheliei lui Hristos pe care el propovăduit-o la părinţii noştri geto-daco-romani, strămoşii poporului român – mai afirmă Întâi Stătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

 

Urări de onomastică

Patriarhul Daniel i-a felicitat pe cei care poartă numele Andrei sau Andreea, cărora le-a urat ani mulţi cu sănătate şi fericire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în toată fapta bună.

 

În Dobrogea românească de astăzi

 

Credincioşii ortodocşi îl sărbătoresc duminică pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României.

Frate al Sfântului Apostol Petru, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit învăţătura lui Iisus Hristos în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea românească de astăzi) şi până în Crimeea.

El a avut sfârşit de mucenic, fiind răstignit la Patras, lângă Corint, în Grecia, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X, căreia i s-a spus apoi Crucea Sfântului Andrei.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, fiind consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, iar apoi promulgată prin decret prezidenţial.

 

Timp citire: 2 min