Peste jumătate dintre români sunt siguri că pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război, dar, în schimb, majoritatea celor intervievaţi este sceptică cu privire la capacitatea publicului de a detecta ştirile false cu privire la acest subiect, potrivit unui nou barometru Informat.ro - INSCOP Research, citat, joi, de mass-media de la București.
Conform sondajului, 22,3% dintre români se declară foarte siguri că pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război.
32,2% spun că sunt mai degrabă siguri, 24,2% mai degrabă nesiguri, iar 15,6% deloc siguri.
Ponderea non-răspunsurilor este de 5,7%.
Pe de altă parte, întrebaţi despre capacitatea populaţiei de a identifica informaţiile false, 8,3% dintre participanţii la sondaj se declară foarte siguri că oamenii, în general, pot diferenţia informaţiile reale de cele false atunci când apar ştiri despre securitate sau război.
15,7% sunt mai degrabă siguri, 41,8% mai degrabă nesiguri, iar 24,9% deloc siguri.
9,2% nu ştiu sau nu răspund.
„Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informaţiile false decât în capacitatea celorlalţi, semn al unei puternice iluzii de control informaţional. Diferenţa dintre autoevaluare şi evaluarea populaţiei sugerează că problema dezinformării este percepută ca fiind a celorlalţi, nu una personală. Fiecare individ se vede mai rezistent la manipulare decât media societăţii, ceea ce poate reduce vigilenţa faţă de propriile vulnerabilităţi. Paradoxal, deşi majoritatea cred că ei disting adevărul de fals, aceeaşi majoritate consideră că societatea, în ansamblu, e uşor de indus în eroare” - a afirmat sociologul Remus Ştefureac, directorul INSCOP Research.
Datele sondajului au fost culese în perioada 2-8 iunie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu aleator fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%.
