Cetățenii moldoveni consideră respectarea drepturilor omului și retragerea trupelor străine drept principalele priorități pentru soluționarea conflictului transnistrean, potrivit unui studiu realizat de Asociația Promo-LEX. Totodată, peste 50% cred că autoritățile de la Chișinău nu fac suficient pentru protejarea oamenilor din regiune, iar deficitul de informare despre responsabilitatea Federației Ruse rămâne ridicat. Doar 11,9% identifică Federația Rusă drept principal responsabil pentru drepturile omului din regiune.
Un nou sondaj realizat de Asociația Promo-LEX și ATES Research Group arată că 50,6% dintre cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept al Nistrului consideră că autoritățile de la Chișinău nu fac suficient pentru a proteja drepturile oamenilor care trăiesc în stânga Nistrului. Cercetarea, desfășurată între 22 februarie și 12 martie 2026 pe un eșantion reprezentativ național de 1226 de persoane, indică un public împărțit, care așază pe primul loc respectarea drepturilor omului și demilitarizarea regiunii.
41,9% dintre respondenți consideră că drepturile omului în regiunea transnistreană sunt respectate „deloc” sau „în mică măsură”. Aproape un sfert dintre cei intervievați, 23,9%, declară că nu cunoaște răspunsul, un semnal clar al unui deficit informațional cronic pe acest subiect.
Atribuirea responsabilității pentru asigurarea drepturilor omului în regiune produce un rezultat aproape egal pentru două entități. 33,7% dintre respondenți indică administrația de facto de la Tiraspol drept principal responsabil, iar 31,2% Guvernul Republicii Moldova. Federația Rusă este indicată de 11,9%, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că Federația Rusă exercită un control efectiv asupra regiunii și poartă răspundere directă pentru încălcările documentate.
În privința priorităților pentru reglementarea conflictului, domină două opțiuni. „Respectarea drepturilor omului” apare ca prioritate numărul unu pentru 39,2% dintre respondenți, iar „retragerea forțelor militare străine și demilitarizarea regiunii” pentru 29,8%. „Datele arată că populația de pe malul drept are așteptări clare. Drepturile omului și demilitarizarea apar ca obiective de fond, iar strategia guvernamentală mizează preponderent pe instrumente economice. Aici se vede un decalaj real, pe care politica publică ar trebui să îl atace. În același timp, observăm că ceea ce documentăm an de an în regiune nu ajunge suficient în spațiul public. Cunoașterea răspunderii Federației Ruse, stabilită ferm de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este insuficient prezentă la nivelul cetățeanului. Comunicarea pe acest dosar are nevoie de o calibrare nouă”, spune avocatul Vadim Vieru, director al Programului Drepturile Omului, Asociația Promo-LEX.
Cu privire la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană - 27,9% susțin continuarea integrării în paralel cu căutarea de soluții pentru conflictul transnistrean, 24,1% condiționează aderarea de soluționarea prealabilă, iar 21,6% acceptă aderarea fără reintegrarea regiunii. Restul de 26,4% nu au o poziție articulată.
