Evgheni Șevciuk nu este primul exponent al administrației separatiste de la Tiraspol care, după ce a servit interesele Rusiei și ale grupării criminale din stânga Nistrului, și-a denunțat ortacii instituțiilor de drept din Republica Moldova și celor internaționale.
Regiunea transnistreană continuă să se afle în stare de urgență în economie, activitatea uzinelor este limitată, iar durata lecțiilor în școli – redusă. Dar, chiar fiind în această situație dificilă, Tiraspolul a atacat Chișinăul pentru declarațiile privind un ipotetic referendum pentru unirea cu România ale Maiei Sandu și vrea ca în școli să fie predată „educația patriotică”.
A fost conflictul de pe Nistru un război ruso-moldovean, de ce a izbucnit criza politică din cauza alegerilor în Adunarea Populară și poate fi considerată Evghenia Guțul o infractoare? Acestea sunt temele discutate în mass-media găgăuză în ultima săptămână.
„Alegerile” din Transnistria au fost un vot de protest, demonstrat prin cea mai mică prezență la urne de până acum, precum și prin numărul mare al celor care au votat împotriva tuturor candidaților. Acesta a fost și principalul subiect în mass-media din stânga Nistrului din ultimele două săptămâni. Aprobarea unui buget auster pentru anul viitor, modul în care liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, vrea să constrângă puținele companii din regiune să plătească mai mult și reacția așa-zisului ministru de Externe, Vitali Ignatiev, la noua strategie de reintegrare a Republicii Moldova sunt alte teme care au fost în atenția presei din Transnistria.
Criza în regiunea transnistreană se aprofundează, prevestind un colaps economic. Tiraspolul încearcă să întreprindă măsuri pentru a economisi bani, astfel încât să poată achita salariile și pensiile, scrie presa din stânga Nistrului. Între timp, administrația ilegală din stânga Nistrului a preluat retorica Moscovei și invocă amenințări de securitate din partea Chișinăului.
Chișinăul se pregătește, cu ajutorul Occidentului, de rezolvarea problemei transnistrene prin mijloace militare, potrivit oficialilor de la Moscova.
Oligarhul fugar Ilan Șor asociază reabilitarea victimelor crimelor staliniste din Republica Moldova cu nazismul.
În cadrul unei întrevederi cu ambasadorii țărilor din formatul Nordic-Baltic 8 (NB8) — Danemarca, Finlanda, Estonia, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia — Serebrian a subliniat urgența eliberării imediate și necondiționate a persoanelor deținute ilegal de către autoritățile de facto de la Tiraspol.
Există tentative ale anumitor actori de a împinge Chișinăul spre soluționarea problemei transnistrene prin forță, susține ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov.
Expulzarea copreședintelui rus al Comisiei Unificate de Control (CUC) este o încercare a Chișinăului de a obstrucționa procesul de reglementare transnistreană, potrivit presei pro-Kremlin.
Declarațiile contradictorii, deseori bazate pe falsuri, ale administrației separatiste de la Tiraspol, legate de criza economică și de problemele energetice din regiunea transnistreană „au ținut prima pagină” a presei din stânga Nistrului în ultima săptămână.
Regimul separatist de la Tiraspol se luptă în aceste zile pentru supraviețuire. Pretinșii lideri de peste Nistru sunt în fața unei dileme existențiale ce urmează să modeleze viitorul regiunii. Fie fac o înțelegere cu UE și Chișinău și rămân să spolieze regiunea cât mai mult timp posibil, fie rămân loiali intereselor Rusiei și ascultă obedient ordinele Kremlinului.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei, fapt ce creează premise pentru reintegrarea Republicii Moldova de pe pozițiile Chișinăului. Și acest fapt este nepermis pentru Kremlin.
Președinta Maia Sandu a declarat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea avea loc în doi pași, mai întâi a malului drept al Nistrului și, ulterior, a malului stâng, ceea ce înseamnă că Chișinăul ar fi gata să renunțe la perspectiva reglementării conflictului transnistrean.