România a înregistrat cu aproape 280.000 de locuitori în plus datorită imigraţiei, în perioada 2022 - 2025, relevă datele incluse în Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert, bazat pe statistici oficiale.
Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, afiliată partidului social-democrat din Germania, transmis, vineri, presei, cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă faptul că România nu mai este preponderent o ţară sursă de emigraţie, ci mai degrabă de imigraţie.
Astfel, în 2024, pentru al patrulea an succesiv, în România s-au stabilit, pentru o perioadă mai lungă de 12 luni, mai multe persoane decât cele care au emigrat.
Soldurile migratorii au fost de plus 97.114 de persoane în 2022, plus 66.065 în 2023, plus 48.716 în 2024 şi plus 66.920 în 2025.
Aproximativ două treimi (184.700) din cei 287.000 de imigranţi de lungă durată înregistraţi erau cetăţeni români reveniţi în ţară.
O pondere mare a imigranţilor (13%) o reprezintă cetăţenii ucraineni sosiţi în urma declanşării războiului din ţara lor.
Volume mari de imigranţi (dar mai mici decât în anul precedent) s-au mai înregistrat din Nepal (15.000) şi Sri Lanka (7.000) - se mai arată în comunicat.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în România cei mai mulţi oameni au venit, în 2025, din Republica Moldova şi Ucraina.
Un număr important de imigranţi definitiv provin din ţările care au constituit, în ultimele decenii, destinaţii pentru emigrarea temporară a românilor: Germania, Canada, Italia, Spania etc.
Acestea sunt, de fapt, repatrieri a unei părţi din fluxurile de emigraţie înregistrate după Revoluţia anticomunistă din 1989.
