Veridica publică știri din Ucraina încă de la fondare, situația din această țară fiind monitorizată de jurnaliștii specializați în actualitatea internațională din echipa de știri de la București, dar și de colaboratori ucraineni. Jurnaliști și experți ucraineni care au contribuit de-a lungul timpului la Veridica ne ajută să avem o mai bună înțelegere a actualității de la Kiev și să acoperim în profunzime cele mai relevante știri din Ucraina. Secțiunea Veridica de știri din Ucraina include analize, editoriale, materiale video, demontări ale unor narațiuni false, monitorizări ale presei. Sursele utilizate de echipa Veridica pentru realizarea materialelor despre Ucraina sunt atât locale – mass-media, colaboratori locali, surse ale acestora – cât și internaționale. Informațiile din și despre Ucraina sunt puse și într-un context mai larg, atât din punct de vedere geografic – local, regional, internațional – cât și din punct de vedere temporal: pentru a înțelege ce se întâmplă astăzi, este important să știm care au fost evenimentele anterioare.
Republica Moldova și Ucraina au făcut un nou pas în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin deschiderea clusterelor dedicate pieței interne și competitivității economice. Chișinăul își propune să deschidă toate cele șase clustere până la sfârșitul anului 2026, pentru a avansa în ritm propriu spre integrarea europeană. Bruxelles-ul a amintit că susține obiectivul Republicii Moldova de a deveni membră a UE până în 2030 și estimează că negocierile ar putea fi încheiate la nivel tehnic în 2028. Însă parcursul european presupune în primul rând respectarea statului de drept. Un semnal în acest sens a venit pe 15 octombrie, când Curtea Constituțională a invalidat modificarea legislativă prin care majoritatea PAS a redus pragul de vot necesar numirii experților internaționali în comisiile de evaluare externă a procurorilor.
Ori de câte ori Trump vorbește cu entuziasm despre discuția sa telefonică „foarte bună” cu Putin, te întrebi ce au mai pus ei la cale împotriva lui Zelenski, a Ucrainei (și, implicit, a Europei).
„Nu avem dovezi solide și clare pentru a aduce acuzații împotriva niciuneia dintre părți, dar, logic, rezultatul indică Rusia” - afirmă premierul Rumen Radev.
Ucraina transformă școlile în centre de pregătire a viitorilor operatori de drone ai armatei și elimină fizica, chimia, biologia, geografia și literatura universală pentru a face loc militarizării, potrivit propagandei pro-Kremlin.
Agențiile internaționale de știri, care preiau informația, precizează că n-au a putut-o verifica pe front.
Circa 50.000 de cetățeni ucraineni s-ar afla în regiune.
Le cere decidenților de la Kiev consultări regulate, transparente şi substanţiale cu reprezentanţii minorităţii române.
Atacurile armatei ruse s-au soldat și cu numeroși răniți și dispăruți.
Acestea atrag atenţia că un proiect de lege înregistrat în parlamentul ucrainean poate afecta grav învăţământul în limba maternă.
Are o lungime de 268 de metri şi a fost proiectat să reziste cel puţin 100 de ani.
În regiunea Cernihiv (nord), cinci civili au fost uciși și cel puțin 20 răniți, inclusiv trei copii.
În ajun, un incident similar s-a produs în zona economică exclusivă a României.
Cetățenii ucraineni nu mai cred în victorie și se pregătesc să intre în componența Federației Ruse, potrivit presei pro-Kremlin, care distorsionează un reportaj publicat de o revistă britanică. În realitate, articolul descrie oboseala provocată de război și teama unor locuitori că Rusia le-ar putea cuceri țara, nu dorința acestora de a deveni cetățeni ruși.
Aceștia lucrează la Halmeu, punct de trecere internațională rutieră și feroviară a frontierei româno-ucrainene.
Problemele de securitate au dominat în mare măsură dezbaterile electorale.
În zonă au fost suspendate atât circulația metroului, cât și traficul rutier de suprafață.
Rusia dă lecții de democrație în plin război, în timp ce Ucraina blochează alegerile pentru a-l menține pe Volodimir Zelenski la putere, potrivit propagandei pro-Kremlin.
E a patra decizie de acest fel din 2026.
Extinderea Uniunii Europene este prioritate naţională – afirmă documentul, care susţine deschiderea tuturor clusterelor de negociere pentru Republica Moldova şi Ucraina în acest an.
Festivalul de literatură CHILL l-a adus anul acesta la Chișinău pe regizorul ucrainean Serghei Loznița, unul din cei mai importanți regizor ucraineni, primul care a ajuns să-și reprezinte țara la Cannes, unde a și obținut premiul Un Certain Regard pentru filmul Donbass, constituit din 13 istorii de mare impact emoțional, create în baza videourilor postate pe internet de către locuitorii regiunii (din ambele tabere) din vestul Ucrainei, aflat în cea mai mare parte sub ocupație rusescă. La Chișinău au fost proiectate cel mai recent film artistic ”Doi procurori” și documentarul ”Babi Yar. Context”.
Motivele atacatorului sunt, pentru moment, necunoscute.
Șase au murit în timp ce sortau legume.
Războiul din Ucraina a ajuns, în 2026, într-un blocaj militar-strategic, transformându-se într-un război de uzură prelungit. Pentru că niciuna dintre taberele beligerante nu dispune, în prezent, de resursele necesare pentru o străpungere decisivă a apărării adverse, ofensivele majore de amploare au fost înlocuite cu lupte locale pe anumite porțiuni ale liniei frontului.
Potrivit acestuia, Chișinăul se confruntă cu efectele şocului economic provocat de agresiunea Rusiei în Ucraina şi cu o campanie hibridă susţinută, constând în propagarea dezinformării, presiune energetică şi încercări de destabilizare a instituţiilor sale democratice.
De ce ar trebui să vorbim despre „alegerile” din Rusia? Din mai multe motive: 1) rezultatele alegerilor se vor reflecta, ca niciodată până acum, în politica externă a Rusiei, în mersul războiului din Ucraina mai întâi, dar și în relațiile cu celelalte state din regiune, Republica Moldova fiind printre țintele prioritare în planurile expansioniste ale Kremlinului; 2) procesul a fost dirijat în așa fel, încât să se obțină rezultatele care ar reflecta sprijinul majorității absolute a alegătorilor ruși pentru războiul din Ucraina și strategia de refacere a Imperiului Rus, într-o formă sau alta; 3) Moscova încearcă să ne dea lecții de democrație, se erijează în procuror electoral internațional, nu a recunoscut rezultatele ultimilor alegeri prezidențiale și parlamentare din Republica Moldova, iar forțele politice pro-ruse locale, alegătorii pro-ruși difuzează mesajele rusești.
Se aflau în posesia a trei cetăţeni ucraineni, care nu deţineau documente de provenienţă şi nici acordul titularilor mărcilor pentru punerea acestora în circulaţie.
Republica Moldova se află într-un mare pericol geostrategic, deoarece nu mai beneficiază de protecția ruso-germană, în urma deteriorării relațiilor dintre cele două state, iar dacă la Casa Albă va accede un președinte din partea Partidului Democrat, cum a fost Joe Biden, atunci Rusia va distruge Ucraina și Republica Moldova, susține propaganda pro-rusă.
E o inițiativă prin care Kievul vrea să-și consolideze legăturile economice cu țările vecine.
