Tensiuni între Turcia și Azerbaidjan, doi aliați istorici

Președintele azer Ilham Aliyev și președintele turc Recep Tayyip Erdogan participă la o paradă militară dedicată victoriei în conflictul armat din Nagorno-Karabah, la Baku, Azerbaidjan, pe 10 decembrie 2020.
© EPA/POMAN ISMAYILOV   |   Președintele azer Ilham Aliyev și președintele turc Recep Tayyip Erdogan participă la o paradă militară dedicată victoriei în conflictul armat din Nagorno-Karabah, la Baku, Azerbaidjan, pe 10 decembrie 2020.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se află, duminică, în Azerbaidjan, pentru a destinde tensiunile dintre cei doi aliați istorici, care au apărut în urma adoptării de către autoritățile de la Baku a unor reguli care restricționează purtarea vălului islamic în școli – anunață agențiile internaționale de presă.

Liderul turc și soția sa, Emine Erdogan, au sosit cu avionul în districtul Fizuli, pe care Azerbaidjanul l-a recucerit, cu sprijinul Turciei, în timpul unui război victorios din 2020 împotriva separatiștilor armeni.

Erdogan a fost întâmpinat la aeroport de președintele azer Ilham Aliev și de prima doamnă, Mehriban Alieva.

Azerbaidjanul, o fostă republică sovietică sud-caucaziană, predominant șiită, este unul dintre cele mai laice state din lumea musulmană, în timp ce regimul sunit de la Ankara are o agendă deschis islamistă-conservatoare.

Deși noile reguli adoptate de Baku nu menționează purtarea vălului, fetelor care poartă hijab li s-a refuzat accesul în școli, ceea ce a declanșat proteste în Azerbaidjan.

Partidul de guvernământ din Turcia, care are rădăcini în islamul politic, a cerut ca azerii să anuleze aceste restricții.

În replică, partidul lui Ilham Aliev i-a acuzat pe criticii de la Ankara de „interferență”, iar administrația de la Baku a declarat 31 de cetățeni turci persona non grata pentru atacurile postate pe rețelele de socializare.

Cele două țări vecine, ale căror limbi oficiale sunt foarte asemănătoare, au legături politice, militare, economice și culturale strânse, rezumate prin formula „o națiune, două state” utilizată de corpurile lor diplomatice.

Pe lângă o divergență privind relația dintre religie și stat, analiștii subliniază că disputa dintre Baku și Ankara reflectă și dezacorduri geopolitice.

Potrivit acestora, „Baku nu se consideră fratele mai mic în această alianță și insistă asupra relațiilor între parteneri egali”.

Timp citire: 1 min