Printre altele, ea rememorează copilăria şi tinereţea petrecute în așa-zisa Republică Democrată Germană, satelit comunist al Uniunii Sovietice.
Participarea publicului în Aula Academiei de la București este liberă, iar sesiunea festivă va fi transmisă în direct pe canalul YouTube al forului ştiinţific şi de cultură.
Romanul „Lecţia de rusă” al scriitoarei Maria Pilchin constituie unul dintre punctele de plecare ale conferinţei de la Chișinău.
El adaugă că și Parlamentul României are obligaţia să condamne aceste crime împotriva umanităţii.
Potrivit comentatorilor, a modelat destinul Estoniei mai mult decât aproape oricine altcineva de când ţara sa şi-a recâştigat independenţa față de Uniunea Sovietică, în 1991.
Oficialii niponi protestează.
Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare în Republica Moldova, vrea să demoleze monumentele sovietice pentru a distrage atenția de la scandalurile din ultima perioadă, cum ar fi salariile exorbitante, creșterea tarifelor sau schemele de corupție, susține propaganda pro-rusă de la Chișinău.
În Rusia, cuvântul scris a ocupat întotdeauna un loc special. O țară care i-a dat lumii pe Pușkin, Tolstoi și Dostoievski și-a construit o mare parte din identitate în jurul limbii sale — și tocmai de aceea limba nu a fost niciodată neutră din punct de vedere politic. Rusia țaristă a folosit-o ca instrument de asimilare imperială, Uniunea Sovietică ca purtătoare a ideologiei comuniste, iar Rusia lui Putin ca un element ce marchează sfera de influență pe care o revendică. Politica în sine nu este nouă. Ceea ce este nou este transformarea ei începând cu februarie 2022.
În zilele de 26 iunie – 3 iulie 1940, fiecare oră a adus schimbări dramatice pentru Basarabia. De la ultimatumurile transmise de Uniunea Sovietică, ședințele decisive ale Consiliului de Coroană și primele confruntări armate la Nistru, până la intrarea trupelor sovietice în Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă, evenimentele s-au succedat într-un ritm alert, haotic pentru autoritățile române și derutante pentru cetățeni. În doar câteva zile, administrația românească s-a retras, mii de oameni au luat calea refugiului, iar Basarabia a intrat sub controlul URSS, mai exact în malaxorul represiunilor NKVD-iste.
Omul este ceea ce în politica românească se numește un băsist.
Acestea privesc și relaţiile României cu defuncta Uniune Sovietică.
Data de 9 mai a demonstrat și în acest an că la Chișinău atât cetățenii, cât și politicienii rămân în continuare profund divizați în ceea ce privește valențele acestei zile, o divizare întreținută și amplificată constant atât de discursul politicianist, cât și de mecanismele de propagandă.
În 1987, şi-a adjudecat şi Supercupa Europei.
„Fuge un băiețel spre școală, fuge-fuge, se oprește, iar fuge, iar se oprește. Are capul ca o minge, i se vede doar vârful pleoapelor. „Victoraș, dar cum ai ajuns tu așa la școală?!”, îl întreb eu. Și el îmi arată: deschide ochiul cu ambele mâini ca să vadă cărarea și, cât o ține minte, fuge. Dacă uită, se oprește și iar deschide ochiul. Așa a ajuns la școală”, mi-a relatat acum câțiva ani Vera Stratulat, învățătoare în timpul foametei din 1946–1947, la Voroteț, Orhei.
Cehii o consideră un centru de diseminare a propagandei rusești.
„Dumnezeu să-i odihnească în pace pe martirii şi eroii neamului nostru!” - a scris șeful guvernului de la București.
E acuzată că a răspândit informații false și a criticat ceea ce Moscova numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina invadată.
Centrala care le livra căldură a fost aproape complet distrusă de rachetele balistice rusești.
Alți opt au primit pedepse cu detenție cuprinse între 15 și 20 de ani.
„Vă puteți imagina aceste sute de mii de foști combatanți și criminali venind aici” - le-a spus reporterilor ministrul de Externe, Magnus Tsahkna.
Statele Unite vor avea dreptul de a investi acolo, promovându-și interesele într-o regiune strategică din fostul spațiu sovietic.
Se speculează că acesta își va forma propriul partid politic, pentru a candida la viitoarele alegeri parlamentare.
Cine nu-l știe pe Vasilică, o pierdut jumate de viață și nici azi, nici mâine nu se va dezmetici în hățișurile lumii de azi, care își au începutul în trecutul nostru neuitat, apoi se afundă în prezentul turbulent și se termină în viitorul monstruos al umanității post-globale, care eu întrezăresc cum o să arate, dar nu vă spun ca să nu vă bag în boale.
Aventurile unui bărbat beat în seara de Revelion rămân cea mai populară alegere.
Rusia acuză liderii europeni de lipsă de respect și „prostie totală”.
În 2025, România a acordat românilor de pretutindeni fonduri nerambursabile în valoare de 3,5 milioane de euro.
Conduse de el, Steaua București a câștigat Cupa Campionilor Europeni, în 1986, iar echipa națională a revenit la un turneu final mondial după 20 de ani, în 1990.
Premiul poartă numele savantului nuclear și dizidentului anticomunist rus Andrei Saharov.
Trupa poartă numele unei vedete basarabene a teatrului și filmului românesc, al cărei tată a fost deportat de ocupanții sovietici în Siberia.
După prăbușirea regimurilor comuniste la începutul anilor 1990, țările din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu o alegere crucială: să opteze pentru democrație și economie de piață de tip occidental, sau să rămână în sfera post-sovietică. Astăzi, după mai bine de trei decenii, rezultatele acestei alegeri sunt evidente.
La mai bine de trei decenii de la prăbușirea Uniunii Sovietice, cele trei State Baltice rămân democrații prospere, ferm ancorate în Europa, în timp ce Belarus și Moldova vecine se află încă în orbita Moscovei, în măsuri diferite. Deși uneori umbrit de nostalgie și dezinformare, contrastul este unul izbitor: Estonia, Letonia și Lituania se bucură de aceleași venituri și libertăți ca alte state din Europa de Vest. De cealaltă parte, Belarus rămâne încremenită în timp, cu o economie planificată stagnantă, în timp ce Moldova, în ciuda reformelor recente și a aspirațiilor sale europene, încă se luptă cu moștenirea unui conflict înghețat și a anilor de instabilitate.
Decalajele dintre Rusia și Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai, salariile și statul de drept par, la prima vedere, evidente. Totuși, în lumea de azi, unde populismul și propaganda iau forme din ce în ce mai sofisticate, chiar și astfel de adevăruri fundamentale necesită o reformulare atentă.