Uniunea Europeană a înghețat fondurile alocate așa-numitului Plan de creștere pentru Serbia, țară din Balcanii de Vest candidată la admitere - a anunțat comisarul comunitar pentru extindere, Marta Kos, citată, vineri, de agențiile internaționale de presă.
Ea a acuzat Belgradul de „regres” în domeniul justiției, după ce, în ianuarie, parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a se consulta cu procurorii, judecătorii sau organisme autohtone de specialitate și nici cu Bruxellesul.
Criticii reformelor susțin că acestea acordă mai multă putere președinților instanțelor asupra judecătorilor și elimină garanțiile pentru independența procurorilor.
Corupția și rușii
„Până când acest lucru nu va fi remediat, (sârbii) nu vor putea beneficia de sprijin financiar european” - a avertizat Kos, care a criticat, de asemenea, eșecurile în ceea ce privește statul de drept, democrația și libertatea presei.
„Serbia este acum extrem de polarizată” - a spus ea, referindu-se la climatul politic tensionat din țară, după aproape un an și jumătate de proteste anticorupție.
În plus, Serbia rămâne un aliat apropiat al Kremlinului și unul dintre puținele state europene care nu au sancționat Rusia după invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
„Nu poți avea câte un picior în fiecare tabără” - a conchis Kos.
Belgradul urma să primească peste un miliard și jumătate de euro
Planul de creștere, care acoperă șase țări din Balcanii de Vest (Albania, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia și Serbia), însumează un buget de șase miliarde de euro (7,06 miliarde de dolari americani), pentru perioada 2024-2027.
Este destinat să stimuleze economiile acestor state și să accelereze integrarea lor în Uniunea Europeană.
Fondurile sunt condiționate de reforme, în special cele legate de garantarea independenței sistemului judiciar și de combaterea corupției.
Serbia a primit doar prima tranșă, de 56,5 milioane de euro, dintr-un total de 1,58 miliarde.
