Lumea vinului trăiește o revoluție lentă și tăcută, dar profundă. Datele publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) trasează un portret alarmant, al unui sector aflat la răscruce. De 60 de ani nu s-a produs și consumat atât de puțin vin în lume. Date valabile și pentru Republica Moldova, unde, în ultimii ani, la 1 hectar de viță de vie plantat, revin 5 - defrișate.
Afiliata oligarhului fugar Ilan Șor, Marina Tauber, acuzată de acceptarea finanțării ilegale a Partidului „Șor” și de imixtiune în procesul de realizare a justiției, plecată pe 7 ianuarie a.c. din Republica Moldova, cu un zbor spre Istanbul, și-a făcut apariția pe 8 mai a.c. la Moscova, depunând flori la zidul Kremlinului, lângă monumentul Soldatului Necunoscut. În alt context, liderul AUR, George Simion, care concurează în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din România, are ședință de judecată pe 19 mai a.c. la Chișinău în cauza interdicției sale de intrare în Republica Moldova. Iar un deținut periculos, care a omorât doi copii, eliberat anterior din închisoarea din Rezina, a fost reținut de poliție și încarcerat în penitenciar. Acestea sunt câteva din subiectele care au marcat săptămâna curentă.
Regina Maria a României, regina ostașilor, suverana populară în Basarabia, a revenit în inima Chișinăului; Evghenia Guțul, voind să repete isprava Marinei Tauber, în loc să ajungă, după spusele ei, la Istanbul, a aterizat în izolatorul Centrului Național Anticorupție și așteaptă decizia judecătorului de instrucție pentru arest preventiv; Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în 2019, de negăsit de aproape șase ani, a obținut un pașaport mexican despre care oamenii legii spun că este fals. Acestea sunt cele mai importante evenimente care au marcat săptămâna 21-28 martie.
Condamnarea deputatului transfug Alexandr Nesterovschi este prima sentință în seria cauzelor deschise pentru corupție politică – Irina Lozovan, Marina Tauber și Evghenia Guțul. Făcând abstracție de maniera anevoaiasă în care evoluează dezbaterile judiciare în aceste cauze, faptul că Marina Tauber se ascunde, cel mai probabil, în Federația Rusă și că Alexandr Nesterovschi a primit cetățenia rusă cu o zi înainte de condamnare denotă încurajarea pe care o au persoanele respective din partea Kremlinului pentru a sfida în continuare legile și statul Republica Moldova.
Natalia Morari, concubina oligarhului fugar Veaceslav Platon, a încercat să confere acțiunilor sale propagandistice orientate împotriva cursului european al Chișinăului o „dimensiune europeană”, cu un interviu luat de la fostul candidat la funcția de președinte al României, Călin Georgescu, sprijinit de spionajul rusesc. Pesemne că Natalia Morari și-a dorit foarte mult să lovească în președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, urmărindu-se prin această acrobație propagandistică, în general, compromiterea cursului european al Chișinăului.
Problema ambasadorului desemnat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, care își permite un comportament sfidător la adresa Chișinăului și se plimbă nestingherit în regiunea găgăuză și transnistreană, rămâne nesoluționată. Schema rusească de asigurare cu gaze a malului drept va funcționa în prima jumătate a lunii martie, dar rămâne incertă pentru cea de-a doua jumătate a lunii.
Proiectul de lege privind formarea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO) sau legea „anti-Dragalin”, cum a fost numită de unii, a trecut de prima lectură, chiar dacă în însăși fracțiunea PAS există controverse cu privire la această inițiativă legislativă. Bruxelles-ul își crește ajutorul financiar pentru Chișinău și, în plus, majorează până la 300 de milioane de euro un avans care va fi accesibil până în aprilie. Regimul secesionist pro-rus din Transnistria eliberează deținuți, inclusiv politici, întoarce clădirea liceului cu predare în limba română din Râbnița și permite posturilor TV din Republica Moldova să fie difuzate pe malul stâng al Nistrului. Sunt câteva din evenimentele care au marcat această săptămână.
Offshore-ul elvețian MET Group, cu management maghiar, începe de vineri, 14 februarie a.c., să transporte, pe bani rusești, gaze în regiunea transnistreană conform „unui acord pe termen scurt”; Tiraspolul a eliberat doi deținuți și a anunțat că scoate punctele de control instalate abuziv, dar insistă pe accesul observatorilor săi militari la Copanca, Căușeni, unde un grup de localnici dirijați de socialiști organizează provocări.
Până la sfârșitul anului 2026, infrastructura energetică moldovenească va fi debranșată complet de Rusia și integrată în sistemul energetic european. Acest lucru va rezolvă practic toate problemele Republicii Moldova, pe de o parte, prin edificarea și consolidarea propriului sistem energetic, deconectat de Transnistria, iar, pe de altă parte, prin lipsirea regimului secesionist de la Tiraspol de cea mai importantă finanțare – banii care proveneau din vânzarea curentului electric pe malul drept al Nistrului.
După ce Rusia a abandonat în beznă și frig regiunea transnistreană, Chișinăul și UE îi întind o mână de ajutor. Numai că scenariul este prevăzut doar până la 10 februarie. După această dată, totul va depinde de Tiraspol, fie alege o cale certă de asigurare cu gaze, pentru care trebuie să plătească, fie rămâne în întunericul Rusiei. Pentru moment, cert este că gazele pe care ar urma să le furnizeze câteva companii ungare sunt prevăzute doar pentru luna februarie
Moscova spune că nu livrează gaze, Tiraspolul acuză Chișinăul că blochează gazele rusești
Relația dintre Chișinău și Tiraspol a ajuns la un nivel extrem de tensionat. Regimul secesionist a blocat dialogul cu autoritățile constituționale pe fundalul afacerii dintre Natural Gaz DC, proprietate a lui Arcadie Vicol, și distribuitorul transnistrean Tiraspoltransgaz. Chișinăul afirmă că acest contract contravine legislației Republicii Moldova cu privire la gazele naturale și îndeamnă Moscova să respecte acordul semnat în 2021. Cu alte cuvinte, autoritățile moldovenești nu admit livrarea de gaze pe malul stâng al Nistrului peste SA Moldovagaz.
Kremlinul vrea să exploateze oportunitatea ca ultimă șansă pentru valorificarea acestor bani în calitate de viitoare pârghie de presiune asupra Republicii Moldova.
Tiraspolul speră că va avea gaze rusești după 9 ianuarie, doar pentru necesitățile proprii. Altminteri, Rusia pierde influența asupra Transnistriei,...
La începutul acestei săptâmâni, Serviciul de informații externe al Federației Ruse (SVR) a dat tonul propagandei rusești și celei de la Tiraspol în ceea ce Institutul pentru Studiul Războiului califică drept o pregătire pentru o operațiune sub steag fals în efortul Kremlinului de a destabiliza Republica Moldova, urmărind răspândirea panicii și neîncrederii în societatea moldovenească. Pe fundalul acestei isterii, Vladimir Putin a anunțat, joi, că tranzitul gazelor rusești pe teritoriul Ucrainei nu are cum să fie rezolvat până la sfârșitul anului 2024, abandonând Transnistria în frig și întuneric.
Scenariul sumbru al unei situații de criză majoră în Transnistria pare să devină iminent. Cu toate acestea, regimul secesionist din Transnistria nu vrea să colaboreze cu Chișinăul pentru a diminua impactul unei eventuale catastrofe. Dimpotrivă, Tiraspolul a declanșat o campanie de dezinformare în care acreditează falsa narațiune că Chișinăul ar fi vinovat de faptul că Rusia refuză să livreze gaze în stânga Nistrului, invocând, în stilul presei pro-Kremlin, pretinsele datorii istorice ale malului drept al Nistrului. Întrebarea care persistă este dacă regimul secesionist își va reduce acțiunile la dezinformare sau va participa la planurile Moscovei pentru a escalada situația conflictuală, după cum a făcut-o la începutul lui noiembrie 2022.
Pe fundalul unei eventuale stopări a livrării gazelor rusești în Transnistria, Chișinăul își mobilizează eforturile pentru a menține în funcțiune, în condiții de bombardament rusesc în Ucraina, singura linie de conexiune electrică cu România – Isaccea – Vulcănești – Moldgres – Chișinău, iar Tiraspolul a împărțit cărbunii pentru două luni ca să asigure regiunea cu lumină și pâine. Începând cu 16 decembrie, pe întreg teritoriul Republicii Moldova, va fi instituită stare de urgență pentru două luni în conformitate cu decizia Parlamentul de joi noapte.
Victor Parlicov a fost învinuit de premierul Dorin Recean că nu s-a asigurat ca Republica Moldova să cumpere gaze în momentul cel mai potrivit, declanșând o situație de criză. Vadim Bînzari a fost acuzat că, în loc să achiziționeze gazele necesare, s-a acoperit cu „proceduri birocratice”. Sergiu Tofilat a fost învinuit că a blocat, la un moment dat, achiziționarea de gaze de către instituțiile responsabile.
Cine se face vinovat de scumpirile la gaze, de ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) s-a apucat să examineze în grabă solicitarea Moldovagaz cu privire la majorarea tarifelor și ce are de gând să facă Chișinăul cu Transnistria după ce Gazprom a decis să o lase în plină iernă în frig și pe întuneric, cu o datorie de 10,5 miliarde de dolari acumulată în decurs de peste 30 de ani – acestea sunt subiectele care au marcat săptămâna.
Asigurarea Transnistriei cu gaze rusești și a Republicii Moldova cu energie electrică ieftină, problemele legate de justiție, în special de activitatea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, și remanierile anunțate în Guvernul Dorin Recean reprezintă subiectele despre care s-a vorbit cel mai mult în spațiul public în ultimele zile.
După anexarea Basarabiei de către URSS, inochentiștii au fost supuși represiunilor în cadrul operațiunilor de deportare din 1949 și 1951. În același an, poliția politică sovietică mai raporta că, în RSS Moldovenească existau peste 2.000 de membri ai sectei.
Igor Dodon și atitudinea Kremlinului față de rezultatele alegerilor prezidențiale, acțiunile Tiraspolului și Comratului pentru ancorarea Republicii Moldova pe orbita Rusiei din 2024 și încercarea de resuscitare a Partidului Social Democrat European prin ralierea lui Tudor Ulianovschi sunt câteva din evenimentele care au marcat săptămâna care se încheie.
Scandalul dintre Procuratura Generală și Judecătoria Chișinău legat de trenarea cauzelor asociaților lui Ilan Șor, implicați în deturnarea cursului european al Republicii Moldova prin corupție; legăturile dintre candidatul electoral Alexandr Stoianoglo și serviciile secrete rusești; recunoașterea rezultatelor referendumului privind integrarea europeană a Republicii Moldova de către Curtea Constituțională – sunt evenimentele care au marcat săptămâna dinaintea celui de-al doilea tur al scrutinului prezindențial din 3 noiembrie
Cardurile „MIR” emise de banca rusească de stat Promsvyazbank s-au dovedit a fi mult mai utile decât previziunile Băncii Naționale a Moldovei și decât „scosul glodului de sub unghii”, după cum s-a exprimat plastic un fost judecător la Curtea Constituțională. Infrastructura financiară rusească și extensiile sale transnistrene au făcut posibil transferul a 39 de milioane de dolari pentru cea mai mare schemă de cumpărare a voturilor în istoria recentă a Republicii Moldova.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
