De la începutul lunii septembrie a.c., motorina s-a scumpit cu peste trei lei, ajungând la circa 36 de lei pentru un litru. Prognozele făcute de unii politicieni şi specialişti nu sunt deloc optmiste şi arată că preţul unui litru de motorină poate ajunge şi la 40 de lei, adică la doi euro.
Ritmul alarmant al scumpirii acestui carburant îngrijorează toată lumea: de la agricultori şi transportatori, la oameni simpli. Scumpirea motorinei înseamnă că vor avea loc majorări de prețuri şi la alte produse.
Preţul de import a crescut de două ori
Scumpirea motorinei poate pune presiune pe transport și pe prețurile din economie.
Motorina are o importanță mult mai mare decât simplul cost suportat de șoferi la pompă. Este carburantul utilizat pe scară largă în agricultură, transportul rutier de mărfuri, logistică și distribuție.
Şi autorităţile se arată îngrijorate şi susţin că sunt în căutare de soluţii, atât pentru a reduce ritmul de creştere a preţurilor (prin reducerea accizei sau a cotei TVA), dar şi pentru a nu admite un deficit de motorină pe piaţă.
În continuare există probleme majore în asigurarea Republicii Moldova cu motorină, care reprezintă peste 72% din consumul de produse petroliere.
Piața moldovenească de carburanți a trecut în ultimul an, printr-un șoc de preț fără precedent și printr-o rearanjare completă a actorilor, fără ca volumele fizice să scadă. În 2025 au intrat în țară circa 740.000 tone de motorină și circa 212.000 tone de benzină, arată datele Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.
Datele vamale arată că în primele opt luni ale anului 2026, În Republica Moldova au fost importate peste 450.000 tone de motorină. Comparând perioade identice din anul curent și anul trecut (ianuarie–august), volumul de motorină pus în liberă circulație a înregistrat fluctuaţii nesemnificative.
În schimb, factura de import a crescut de aproape două ori. Cauza este exclusiv prețul: motorina importată a sărit de la 720 dolari pentru o tonă în ianuarie 2026 la peste 1.460 dolari pentru o tonă în aprilie şi august 2026.
Practic, motorina importată de către Republica Moldova este în prezent de peste două ori mai scumpă decât la începutul lui 2026.
Cine sunt principalii jucători pe piață
Aprovizionarea rămâne extrem de concentrată geografic - România asigură circa 60% din motorina importată în Republica Moldova (anul trecut era chiar 74%), și corporativ: Rompetrol Moldova a ajuns să dețină aproape 50% din piață, în timp ce în 2024 avea mai puţin de 40%.
Retragerea Lukoil-Moldova, după sancțiunile americane impuse pe 22 octombrie 2025 grupurilor ruseşti Lukoil și Rosneft, a eliminat al doilea importator (ce deţinea în 2024 circa 36% din importul de motorină) în mai puțin de o lună.
Datele vamale constată exact ruptura. Lukoil-Moldova a importat 24.686 tone în octombrie 2025, apoi 2.667 tone în noiembrie și zero din decembrie 2025 până în prezent. Din decembrie 2025, compania cu capital rusesc a scos doar cantități mici din antrepozitul propriu, fără nicio intrare nouă în țară.
În consecinţă anul trecut cota Lukoil a coborât la mai puţin de 27%, ca în 2026 să coboare la doar 4%, volumele fiind preluate de Rompetrol, Petrom-Moldova și un grup de traderi mijlocii.
În opt luni din acest an Rompetrol Moldova a avut o cotă deja de 46%, urmată la mare distanţă de Petrom Moldova – cu o cotă de 12%, Vero-Nadina SRL – 10,5%, Avante SRL – 8,2%, Siento SRL – 5,9% şi Lukoil-Moldova – cu 4%.
Diversificarea importurilor
Şi geografia importurilor s-a schimbat radical în ultimii ani. România rămâne, ca de altfel în tot ultimul deceniu, principala sursă de motorină pentru Republica Moldova, asigurând în perioada ianuarie – august 2026, 58% din tot importul național. La mare distanță urmează Turcia cu Bulgaria, completate de Egipt, Arabia Saudită și alte state.
Contrastul cel mai puternic apare însă atunci când privim în urmă cu 5 ani: în 2021, Rusia era al doilea cel mai mare furnizor de motorină al Republicii Moldova, cu aproape o treime din tot importul acelui an.
De atunci, ponderea rusească s-a prăbușit constant, an de an, iar din 2024 Republica Moldova nu a mai importat motorină originară din Rusia.
Riscurile se menţin
Continuitatea aprovizionării cu mptprină în ultimul an a fost menținută prin cel mai sever test posibil. Dispariția în 30 de zile a unui operator cu circa o treime din piață nu a produs însă nicio lună de deficit şi acest lucru în mare parte s-a datorat liberalizării şi nicidecum reglementării. Mult mai dură a fost lovitura din martie 2026, după conflicutul din Iran şi blocarea strâmtorii Hormuz.
Autorităţile au luat atunci unele măsuri, pentru a preveni o criză de carburanţi, care sunt însă temporare şi nu oferă soluţii de durată.
Republica Moldova importă exclusiv produs finit, deci nu are nicio pârghie de influență asupra marjei de rafinare, exact componenta care a explodat în anul 2026. În plus, dacă statele, în care se află rafinăriile petroliere vor impune restricţii la export, Republica Moldova ar risca să se confrunte cu un deficit de motorină. Şi acest lucru s-a făcut vizibil în martie-aprilie, când doar graţie intervenţiei Guvernului României a fost posibilă continuarea importului de carburanţi din statul vecin.
La această situație se adaugă și faptul că Republica Moldova nu deţine capacităţi de stocare strategică, Guvernul fiind forţat de scumpirea bruscă să amâne implimentarea obligaţiei de creare de stocuri de produse petroliere de către companii.
Datele oficiale arată că volumele din depozite acoperă doar 2-3 săptămâni de consum, insuficient față de standardul european de 90 de zile.
Un alt factor ce creşte costurile este logistică fragmentată și costisitoare. Datele vamale arată că lotul mediu vămuit este de doar 27 tone - o cisternă rutieră. Aceasta înseamnă costuri unitare de transport ridicate și vulnerabilitate la blocaje la frontieră.
Soluţii şi oportunități
Diversificarea prin ruta maritimă este deja funcțională. Nu întâmplător ponderea Turciei a urcat de la 6,5% la 15% în doi ani, iar importurile din India, Arabia Saudită și Egipt au apărut din nimic în 2025-2026.
Preluarea activelor Lukoil de către un operator conform ar putea îmbunătăți situația. Rețeaua de peste 100 de stații și cele trei depozite pot consolida un al doilea jucător puternic, reducând concentrarea pe piaţa petrolieră.
O altă soluţie demult discutată este extinderea terminalului din Portul Giurgiulești de la Dunăre. Investiția în capacitatea de descărcare și stocare ar transforma ruta maritimă din alternativă în coloana vertebrală a asigurării cu produse petroliere a Republicii Moldova.
Noul proprietar, CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, și-a asumat angajamente privind dezvoltarea Portului Giurgiulești și consolidarea poziției sale în noul context geopolitic și economic, dar acestea sunt planuri de lungă durată ca, de exemplu, extinderea depozitelor pentru produse petroliere, care ar consolida securitatea importurilor de combustibil, dar care ar urma să fie efectuată abia în următorii 5 ani.
